Dezbaterile ultimelor săptămâni s-au centrat în România pe deficitul bugetar, pe iminența creșterilor de taxe și pe apariția de noi tipuri de impozite. Ce este de făcut, din acest punct de vedere, pentru ca lucrurile să nu scape de sub control?
Analiștii financiari din CFA România estimează o depreciere a monedei naționale în următoarele șase luni până la 4,9424 lei/euro, cu un maxim de 5,1 lei/euro, și un deficit bugetar de 8,5%.
Agenţia de rating Standard & Poor's a anunțat că menţine pentru România același rating (BBB-/A-3), prin urmare și perspectiva negativă asupra economiei, cu toată creșterea economică din primul trimestru al acestui an.
Deficitul bugetar al Trezorerie SUA a atins un nivel-record aferent lunii aprilie: 738 de miliarde de dolari, pe fondul exploziei cheltuielilor guvernamentale şi, respectiv, scăderii veniturilor, din cauza pandemiei, transmite Reuters.
În primul trimestru al anului, exporturile FOB au însumat 17,071 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 21,526 miliarde euro. Exporturile au scăzut cu 2,6%, iar importurile au crescut cu 1,3%, comparativ cu perioada similară din 2019, anunță INS.
Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde lei (1,67% din PIB), față de un deficit de 5,47 miliarde lei în perioada similară din 2019 (0,52% din PIB).
Toate cheltuielile bugetare, inclusiv plata pensiilor, salariilor şi finanţarea investiţiilor vor depinde de execuţia bugetară, a declarat Florin Cîţu, ministrul de Finanţe, potrivit Mediafax.
Pentru că România a depășit pragul de 3% deficit bugetar pe anul 2019, maximul agreat de Uniunea Europeană, Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv în cazul României.
Este de așteptat, conform analiștilor BNR, ca rata anuală a inflației să se reducă semnificativ în primele luni din acest an, revenind spre pragul de 3%, de la maximul din ultimii ani, de 4%, înregistrat în decembrie 2019.
Reiterând necesitatea unei soluții a Legii pensiilor, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că nu poate fi vorba despre o soluție financiar-economică, ci una exclusiv politică.
Cel mai mare risc în legătură cu bugetul și execuția bugetară pe anul viitor, în opinia Consiliului Fiscal, este ca deficitul bugetar, diferența dintre veniturile și cheltuielile angajate prin Legea bugetului, să depășească mult ținta de 3,6% din PIB.
Proiectul de buget pentru anul viitor prevede, pentru prima oară în ultimii cinci ani o infimă scădere a cheltuielilor, ca pondere în PIB, la 35,4%, față de 35,9% în 2019. În sumă absolută însă, acestea vor fi de aproape 400 miliarde lei, mai mari cu 7% față de bugetul pe anul în curs. Majorarea cheltuielilor este la mai puțin de jumătate față de cea din 2019 sau 2018, când s-a situat la 15 – 16%.
Politicile fiscal-bugetare discreționare suferă de două neajunsuri mari, care sunt interdependente: o înclinație către deficite bugetare crescânde și prociclicitatea. Deficitul bugetar implică cheltuieli publice mai mari decât veniturile încasate, iar prociclitatea presupune acțiuni de politică fiscală care amplifică fazele ciclului economic.