În primele nouă luni din 2026, statul a dat pe dobânzi 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde mai mult decât anul trecut în aceeași perioadă. Asta înseamnă o creștere de aproape 27%.
Reducerea deficitului bugetar nu se vede deocamdată în buzunarele românilor, care au suportat deja o parte importantă din costul ajustărilor fiscale. TVA și accizele au crescut, prețurile au rămas ridicate, iar firmele continuă să se confrunte cu incertitudini privind taxele pentru anul viitor.
Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, în scădere față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, investițiile publice au crescut și au ajuns la 107,77 miliarde de lei.
Datoria publică nu este doar o problemă a Ministerului Finanțelor. Costurile ei pot pune presiune pe taxe, pe banii pentru servicii publice și pe finanțarea firmelor. România are un necesar de finanțare de aproape 280 de miliarde de lei în 2026, potrivit lui Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR. Suma include și înlocuirea împrumuturilor vechi, nu doar bani pentru cheltuieli noi.
România are un deficit mai mic după primele nouă luni, dar finalul de an rămâne dificil. Ținta de 6,25% din PIB depinde de încasările din PNRR, de veniturile din taxe și de plățile care nu mai pot fi amânate. Miza este și costul la care statul se împrumută.
Criza politică din România a amplificat incertitudinea economică, a îngreunat accesul statului la finanțare și ar fi contribuit la diminuarea investițiilor străine directe. Avertismentul vine de la Consiliul Fiscal, care atrage atenția că România mai are de trecut un test de credibilitate în 2026.
Deficitul bugetar a coborât la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta avertizează însă că dobânzile în creștere, obligațiile de plată și incertitudinile privind încasările din PNRR limitează spațiul pentru cheltuieli noi.
Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din Produsul Intern Brut (PIB), după primele nouă luni din 2026, potrivit Ministerului Finanțelor.
Moody’s Ratings consideră că formarea noului Guvern și adoptarea la timp a bugetului pentru 2027 susțin consolidarea fiscală a României. Agenția estimează un deficit bugetar de 5,5% din PIB anul viitor, dar avertizează asupra presiunilor generate de dobânzi și de necesarul ridicat de finanțare.
Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, investiții în echipamente militare moderne și dezvoltarea industriei de apărare din România.
Secțiunea de finanțe din programul de guvernare al lui Luca Niculescu leagă reducerea deficitului de plafonarea creșterii cheltuielilor și de prioritizarea investițiilor. Contractele noi finanțate din bugetul de stat ar urma să fie semnate numai cu sursa de finanțare identificată pentru întreaga execuție.
România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate. Înțelegerea acestui paradox este esențială în evaluarea finanțării companiilor.
Dezbaterile ultimelor săptămâni s-au centrat în România pe deficitul bugetar, pe iminența creșterilor de taxe și pe apariția de noi tipuri de impozite. Ce este de făcut, din acest punct de vedere, pentru ca lucrurile să nu scape de sub control?
Analiștii financiari din CFA România estimează o depreciere a monedei naționale în următoarele șase luni până la 4,9424 lei/euro, cu un maxim de 5,1 lei/euro, și un deficit bugetar de 8,5%.
Agenţia de rating Standard & Poor's a anunțat că menţine pentru România același rating (BBB-/A-3), prin urmare și perspectiva negativă asupra economiei, cu toată creșterea economică din primul trimestru al acestui an.
Deficitul bugetar al Trezorerie SUA a atins un nivel-record aferent lunii aprilie: 738 de miliarde de dolari, pe fondul exploziei cheltuielilor guvernamentale şi, respectiv, scăderii veniturilor, din cauza pandemiei, transmite Reuters.
În primul trimestru al anului, exporturile FOB au însumat 17,071 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 21,526 miliarde euro. Exporturile au scăzut cu 2,6%, iar importurile au crescut cu 1,3%, comparativ cu perioada similară din 2019, anunță INS.
Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde lei (1,67% din PIB), față de un deficit de 5,47 miliarde lei în perioada similară din 2019 (0,52% din PIB).
Toate cheltuielile bugetare, inclusiv plata pensiilor, salariilor şi finanţarea investiţiilor vor depinde de execuţia bugetară, a declarat Florin Cîţu, ministrul de Finanţe, potrivit Mediafax.
Pentru că România a depășit pragul de 3% deficit bugetar pe anul 2019, maximul agreat de Uniunea Europeană, Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv în cazul României.
Este de așteptat, conform analiștilor BNR, ca rata anuală a inflației să se reducă semnificativ în primele luni din acest an, revenind spre pragul de 3%, de la maximul din ultimii ani, de 4%, înregistrat în decembrie 2019.
Reiterând necesitatea unei soluții a Legii pensiilor, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că nu poate fi vorba despre o soluție financiar-economică, ci una exclusiv politică.
Cel mai mare risc în legătură cu bugetul și execuția bugetară pe anul viitor, în opinia Consiliului Fiscal, este ca deficitul bugetar, diferența dintre veniturile și cheltuielile angajate prin Legea bugetului, să depășească mult ținta de 3,6% din PIB.
Proiectul de buget pentru anul viitor prevede, pentru prima oară în ultimii cinci ani o infimă scădere a cheltuielilor, ca pondere în PIB, la 35,4%, față de 35,9% în 2019. În sumă absolută însă, acestea vor fi de aproape 400 miliarde lei, mai mari cu 7% față de bugetul pe anul în curs. Majorarea cheltuielilor este la mai puțin de jumătate față de cea din 2019 sau 2018, când s-a situat la 15 – 16%.
Politicile fiscal-bugetare discreționare suferă de două neajunsuri mari, care sunt interdependente: o înclinație către deficite bugetare crescânde și prociclicitatea. Deficitul bugetar implică cheltuieli publice mai mari decât veniturile încasate, iar prociclitatea presupune acțiuni de politică fiscală care amplifică fazele ciclului economic.