Economia României revine pe creștere după trei trimestre slabe. Nazare: Bugetul pe 2027 trebuie să susțină redresarea
Economia României a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, după trei trimestre de scădere sau stagnare. Este cel mai bun avans trimestrial din ultimii patru ani, însă revenirea nu înseamnă că dificultățile au fost depășite. Industria și consumul rămân slabe, iar Guvernul trebuie să construiască bugetul pentru 2027 într-un context în care reducerea deficitului și finanțarea investițiilor sunt în continuare prioritare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că economia a început să se redreseze, dar avertizează că evoluția trebuie privită cu prudență. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul a crescut cu 0,1% pe seria brută și cu 0,3% pe seria ajustată sezonier.
Pentru primele nouă luni ale anului, însă, economia este încă cu 0,3% sub nivelul din perioada similară din 2025, pe seria brută. La nivel european, estimarea preliminară pentru trimestrul al treilea indică o creștere de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro.
„Un trimestru bun nu înseamnă că dificultățile au trecut, dar arată totodată că direcția este corectă”, a transmis ministrul Finanțelor, într-un mesaj publicat vineri pe Facebook. El susține că bugetul pentru anul viitor trebuie să consolideze revenirea economică, fără să compromită angajamentele de reducere a deficitului.
Investițiile publice susțin creșterea
Unul dintre domeniile cu cele mai bune rezultate este construcțiile. Volumul lucrărilor a crescut cu 40,5% în august față de aceeași lună din 2025, pe fondul proiectelor de infrastructură și al investițiilor publice.
Potrivit lui Nazare, în primele nouă luni au fost finanțate investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În același timp, deficitul bugetar a coborât la 3,81% din PIB, față de 5,31% în primele nouă luni din 2025.
Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost obținută prin tăierea investițiilor, ci printr-o mai bună disciplină a cheltuielilor. În primul semestru, investițiile totale din economie au fost, în termeni nominali, cu peste 20% mai mari decât în aceeași perioadă din 2025, iar cele private au crescut chiar mai repede decât cele publice.
Și exporturile au avut o evoluție pozitivă: au crescut în fiecare lună începând din februarie, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie. Inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a temperat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie.
Cu toate acestea, industria și consumul nu au recuperat terenul pierdut. În plus, contextul extern rămâne incert, pe fondul tensiunilor geopolitice, al variațiilor prețurilor la energie și al problemelor din comerțul internațional.
Bugetul pe 2027, sub presiunea deficitului și a dobânzilor
Mesajul ministrului vine în timp ce Guvernul pregătește bugetul pentru anul viitor. Executivul și-a propus ca proiectul să fie prezentat și votat în Parlament până la finalul lui 2026, astfel încât instituțiile și companiile să aibă mai multă predictibilitate pentru anul următor.
Ministerele și ceilalți ordonatori principali de credite au avut termen până vineri, 13 noiembrie, să transmită propunerile privind limitele de cheltuieli în aplicația e-Buget. Ministerul Finanțelor urmează să analizeze solicitările și să stabilească plafoanele în funcție de resursele disponibile, de obligațiile legale și de angajamentele privind reducerea deficitului. Guvernul a precizat că votarea bugetului până la sfârșitul anului este un obiectiv, nu o dată deja confirmată.
Una dintre cele mai mari presiuni asupra finanțelor publice vine din costul împrumuturilor. Dobânzile plătite de stat au depășit 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Acești bani nu mai pot fi folosiți pentru investiții sau pentru finanțarea serviciilor publice.
Ministrul a atras atenția și asupra deficitului de cont curent, care se menține în jurul a 5% din PIB, pe fondul unui ritm de creștere a importurilor mai mare decât cel al exporturilor. În opinia sa, România nu își poate permite o relaxare prematură a disciplinei bugetare.
Investițiile și fondurile europene rămân prioritare
În construcția bugetului pentru 2027, Ministerul Finanțelor vrea să pornească de la venituri estimate realist și de la cheltuielile care pot fi susținute efectiv. Nazare spune că eventualele majorări, indexări sau cheltuieli suplimentare trebuie analizate în ansamblul bugetului și încadrate în ținta de deficit.
Prioritate ar urma să aibă proiectele cu finanțare europeană, în special cele din PNRR, precum și investițiile care pot produce efecte în mai multe sectoare ale economiei. Guvernul mizează pe accelerarea proiectelor și a plăților, dar și pe reducerea cheltuielilor care nu au rezultate concrete.
Pentru 2026, scenariul Ministerului Finanțelor are în vedere un deficit bugetar cash de 6,2% din PIB. Estimarea include încasarea până la finalul anului a sumelor aferente cererilor de plată 5 și 6 din PNRR, aflate încă în evaluare și în discuție cu Comisia Europeană. Sumele care vor intra efectiv în buget vor influența și calculele pentru anul viitor.
Bugetul pe 2027 va conta și în evaluările agențiilor internaționale de rating, programate în prima parte a anului. Investitorii vor urmări dacă România își respectă planul de reducere a deficitului și dacă măsurile anunțate sunt susținute de rezultate.
Pentru Guvern, provocarea va fi să continue reducerea deficitului fără să blocheze investițiile care au susținut revenirea din trimestrul al treilea. Datele economice oferă un semnal pozitiv, dar evoluția din următoarele trimestre va depinde de cât de mult reușește statul să transforme această revenire într-o creștere susținută.