Avertismentul unui analist pentru 2027: De ce creșterea PIB nu înseamnă încă relansare economică
Creșterea economică de 2,1% înregistrată de România în trimestrul al treilea din 2026 este un semnal pozitiv după mai multe trimestre slabe, dar nu indică, deocamdată, o relansare solidă a economiei. Consultantul economic Adrian Negrescu atrage atenția că avansul trimestrial vine după o perioadă de contracție și că PIB-ul a revenit doar în apropierea nivelului din urmă cu un an.
„Este cel mai bun rezultat trimestrial din ultimii trei ani. Și poate cel mai important, vine într-un moment în care economia avea mare nevoie de o veste bună”, a scris Adrian Negrescu, vineri, pe pagina sa de Facebook, după publicarea datelor Institutului Național de Statistică.
Consultantul consideră însă că procentul de 2,1% trebuie interpretat în contextul evoluțiilor din trimestrele precedente. Față de trimestrul al treilea din 2025, creșterea PIB-ului a fost de numai 0,3% pe seria ajustată sezonier și de 0,1% pe seria brută.
„Saltul de 2,1% este o gură de oxigen, dar nu trebuie confundat cu o relansare. Economia a ieșit din groapă, dar nu a urcat încă pe un drum ascendent. Practic, am recuperat ce am pierdut în ultimele trei trimestre și ne aflăm acolo unde eram acum un an”, apreciază Negrescu.
Recesiunea tehnică și efectul de bază explică saltul din trimestrul III
Pentru a explica revenirea din iulie-septembrie, consultantul economic amintește evoluția din ultimele trimestre. În trimestrul al patrulea din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,5% față de trimestrul precedent, iar în primele trei luni din 2026 a urmat o nouă contracție, de 0,3%. Cele două trimestre consecutive de scădere au plasat economia în recesiune tehnică.
În trimestrul al doilea din acest an, economia a stagnat, iar raportat la perioadele similare din 2025, contracțiile au fost de 1,4% în primul trimestru și de 1,9% în al doilea trimestru, pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor menționate de Negrescu.
În acest context, revenirea din trimestrul al treilea este amplificată și de efectul de bază. Atunci când economia pornește de la un nivel redus, o creștere a activității poate genera un avans trimestrial mai mare, fără ca acesta să însemne automat o schimbare durabilă de tendință.
Datele INS arată că, pe ansamblul primelor nouă luni din 2026, PIB-ul a scăzut cu 1% față de perioada similară a anului trecut pe seria ajustată sezonier și cu 0,3% pe seria brută. Prin urmare, economia nu a recuperat încă integral pierderile acumulate în prima parte a anului.
Consumul sau investițiile au susținut revenirea?
O întrebare esențială este ce a stat în spatele creșterii din trimestrul al treilea. Deocamdată, datele preliminare ale INS nu oferă o imagine detaliată asupra contribuției consumului, investițiilor, exporturilor sau agriculturii.
Adrian Negrescu consideră că această distincție va fi importantă pentru evaluarea calității revenirii. O creștere susținută de investiții și de extinderea capacităților de producție ar putea indica o redresare mai solidă decât una bazată pe factori conjuncturali sau pe o evoluție favorabilă a agriculturii.
Datele detaliate, care urmează să fie publicate în decembrie, vor permite o analiză mai clară a structurii creșterii economice.
Bugetul pentru 2027, un test pentru Guvern
Dincolo de evoluția PIB-ului, Negrescu consideră că perspectivele economiei depind în mare măsură de deciziile autorităților. România are nevoie de reducerea risipei bugetare, de reforme și de măsuri care să susțină activitatea companiilor, într-un moment în care spațiul de manevră fiscală este limitat.
Consultantul atrage atenția în special asupra construcției bugetului pentru 2027, care ar trebui să se bazeze pe estimări realiste, nu pe prognoze excesiv de optimiste.
„Avem nevoie de un buget realist pentru 2027, bazat pe cifre, nu pe aspirații și estimări exagerat de optimiste”, avertizează acesta.
Negrescu invocă și riscul unui acord cu Fondul Monetar Internațional, variantă despre care afirmă că nu este dorită, dar care ar putea deveni o alternativă dacă dezechilibrele economice și bugetare nu sunt gestionate corespunzător.
Pentru mediul de afaceri, consultantul consideră esențiale predictibilitatea fiscală, accesul la finanțare și investițiile publice care se concretizează în proiecte și activitate economică. În opinia sa, noi șocuri fiscale ar putea compromite șansele ca revenirea din trimestrul al treilea să se transforme într-o tendință de creștere.
„Economia are o fereastră de oportunitate, iar aceasta nu trebuie închisă prin noi șocuri fiscale”, este mesajul transmis de Adrian Negrescu.
Următoarele date statistice și modul în care Guvernul va construi bugetul pentru anul viitor vor arăta dacă avansul din trimestrul al treilea marchează începutul unei redresări sau rămâne doar o revenire temporară după recesiunea din prima parte a anului.