Macroeconomie

Românii câștigă mai mult, dar își permit mai puțin. Economia României, pe minus în 2026


Economia României ar urma să încheie 2026 pe minus, după ce prognoza oficială a fost revizuită în scădere. Dincolo de cifra PIB, anul se vede în salarii care nu țin pasul cu prețurile, un consum mai slab și o piață a muncii care începe să piardă din ritm.

Persoană cu un coș de cumpărături într-un supermarket.
Cumpărăturile românilor sunt afectate de scumpiri. Foto: arhivă

Economia României ar urma să scadă cu 0,4% în 2026, potrivit celei mai recente prognoze a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). În primăvară, instituția estima încă o creștere de 0,1%.

Semnele încetinirii au apărut deja. Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică, citate de CNSP, arată că economia a scăzut cu 0,6% în primul semestru.

O scădere de 0,4% poate părea redusă la prima vedere, dar prognoza arată o economie care a pierdut din ritm în mai multe domenii importante. Efectele sunt diferite de la un sector la altul, iar pentru populație contează mai ales cum se traduc aceste evoluții în viața de zi cu zi.

Salariile cresc, dar nu țin pasul cu prețurile

Inflația medie este estimată la 8,4% în acest an, iar salariile nu reușesc să țină pasul cu scumpirile. CNSP estimează că puterea de cumpărare va scădea cu 3,3%.

Asta înseamnă că un salariu mai mare nu înseamnă neapărat și mai mulți bani disponibili. Dacă prețurile cresc mai repede decât veniturile, din salariu pot fi cumpărate mai puține produse și servicii decât înainte.

Este al doilea an consecutiv în care salariul real scade. În 2025, reculul a fost de 1,1%. Un calcul făcut pe baza evoluțiilor prezentate de CNSP arată că, după cele două scăderi, puterea de cumpărare ajunge cu aproximativ 4,4% sub nivelul din 2024.

Piața muncii începe să slăbească

Problemele se văd și pe piața muncii. Numărul mediu de salariați ar urma să scadă cu 0,6% în 2026, până la 5,491 milioane.

În același timp, rata șomajului calculată după metodologia Biroului Internațional al Muncii este estimată la 6,6%. În primăvară, CNSP anticipa 6,3%.

Nu este o schimbare bruscă, dar direcția contează. O economie care pierde locuri de muncă și în care salariile valorează mai puțin lasă mai puțini bani pentru cumpărături. Iar asta începe să se vadă în consum.

Românii cumpără mai puțin

Consumul populației ar urma să scadă cu 1,6% în termeni reali în 2026, după o creștere de numai 0,5% anul trecut.

Estimarea este ceva mai bună decât cea din primăvară, când CNSP anticipa o scădere de 1,8%, dar consumul rămâne pe minus.

Pentru populație, explicația este simplă: atunci când o parte mai mare din venit merge pe produse și servicii care s-au scumpit, rămân mai puțini bani pentru alte cheltuieli.

Efectele ajung și la companii. Serviciile, cel mai mare sector al economiei, ar urma să scadă cu 1,9%, pe fondul unei activități mai slabe în mai multe domenii.

Industria, lovită de costuri și cerere slabă

Industria vine cu una dintre cele mai mari revizuiri în jos. În primăvară, CNSP estima o scădere de numai 0,3%. Noua prognoză indică un recul de 3,4%.

Printre probleme se află costurile ridicate ale energiei și ale resurselor folosite în producție. CNSP arată că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au provocat un nou șoc pe piețele internaționale ale produselor energetice.

Pentru companii, situația este dificilă: producția costă mai mult, în timp ce cererea rămâne slabă. Asta lasă mai puțin loc pentru extinderea producției, investiții noi sau angajări.

Construcțiile și agricultura limitează scăderea

Există și sectoare care merg în direcția opusă. Construcțiile ar urma să crească cu 10,1% în 2026, față de numai 5,5% cât estima CNSP în primăvară.

Agricultura este prognozată să avanseze cu 5,1%, iar investițiile contribuie și ele la limitarea scăderii economiei. O parte importantă a acestora este susținută de proiectele finanțate din fonduri europene și de lucrările de infrastructură.

Fără aceste evoluții, scăderile din industrie și servicii ar cântări mai greu în rezultatul economiei.

Pentru anul viitor însă, ritmul investițiilor este așteptat să încetinească, inclusiv pe fondul încheierii perioadei de implementare a proiectelor din PNRR.

2027 aduce creștere, dar recuperarea va fi lentă

CNSP estimează că economia va reveni pe plus în 2027, cu o creștere de 1,7%. Inflația medie ar urma să coboare la 4,6%, ceea ce ar reduce o parte din presiunea pusă în ultimii ani pe bugetele populației.

Puterea de cumpărare ar urma să crească din nou, dar cu numai 0,4%. Asta înseamnă că pierderile din 2025 și 2026 nu vor fi recuperate într-un singur an.

Dacă estimările CNSP pentru următorii ani se confirmă, un calcul pe baza evoluției salariului real arată că puterea de cumpărare s-ar apropia abia în 2029 de nivelul din 2024.

Prognoza rămâne însă dependentă de evoluția prețurilor la energie și de mersul investițiilor. Pentru 2027, scenariul CNSP pornește de la ipoteza că nu vor apărea noi șocuri pe piețele internaționale ale energiei.

Pentru populație, 2026 nu înseamnă doar un PIB mai mic cu 0,4%. Înseamnă un an în care prețurile cresc mai repede decât salariile, consumul scade, iar piața muncii dă primele semne de slăbiciune. Economia ar putea reveni pe creștere anul viitor, dar efectul în buzunarul românilor va avea nevoie de mai mult timp pentru a se vedea.

Citește în continuare