Declinul demografic al României. Ce județe pierd populație și ce efecte economice apar

România a înregistrat cu 67.271 mai multe decese decât nașteri în primele opt luni din 2026, potrivit barometrului statistic din octombrie. Dincolo de bilanțul național, diferențele dintre județe pun în discuție dimensiunea piețelor locale și costul infrastructurii. 

Îmbătrânirea populației și declinul demografic pun presiune asupra economiei României. Foto: arhivă

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că populația rezidentă a României a ajuns la 19.041.322 de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere cu 1.829 de persoane față de începutul anului precedent. În 2025, soldul migrației internaționale a fost pozitiv, de 102.200 de persoane, însă nu a compensat sporul natural negativ, de 104.100 de persoane.

Dezechilibrul dintre nașteri și decese s-a menținut și în 2026. În primele opt luni ale anului s-au înregistrat 92.648 de nașteri și 159.919 decese, rezultând un spor natural negativ de 67.271 de persoane, potrivit barometrului statistic al INS din octombrie 2026.

Ce județe au pierdut populație în ultimul an

Comparația populației rezidente la 1 ianuarie 2025 și la 1 ianuarie 2026 arată diferențe importante între județe. Teleorman, Mehedinți și Giurgiu au înregistrat scăderi, în timp ce Cluj, Ilfov și Iași au avut creșteri.

Sursa: INS, matricea POP105A - populația rezidentă la 1 ianuarie. Valorile pentru 2026 sunt provizorii. Diferențele sunt calcule proprii.

În rândul județelor analizate, Teleorman a înregistrat cea mai mare scădere numerică, de 4.593 de persoane. Mehedinți a pierdut 2.791 de locuitori, iar Giurgiu, 2.405.

La polul opus, Ilfov a avut cea mai mare creștere, cu peste 15.000 de persoane într-un singur an. Și Cluj și Iași au înregistrat creșteri, însă mai reduse.

Mai puțini locuitori pot însemna piețe locale mai mici

Pentru companiile care vând bunuri și servicii populației dintr-o anumită zonă, numărul locuitorilor reprezintă unul dintre factorii care influențează dimensiunea pieței. O populație în scădere poate însemna mai puțini clienți potențiali pentru magazine, restaurante, servicii personale sau operatori de transport.

Totuși, numărul locuitorilor nu este singurul indicator relevant. Puterea de cumpărare, nivelul salariilor, structura gospodăriilor și accesul la infrastructură influențează, la rândul lor, deciziile de investiții.

Datele din barometrul statistic al INS, ediția octombrie 2026, arată diferențe salariale între județele analizate. În august, câștigul salarial mediu net era de 4.203 lei în Teleorman, 4.625 de lei în Caraș-Severin, 4.943 de lei în Dolj și 5.195 de lei în Prahova, comparativ cu 5.688 de lei la nivel național.

În Teleorman, câștigul salarial mediu net era astfel cu aproximativ 26% sub media națională. 

Localitățile mici pot suporta costuri mai mari pentru serviciile publice

Administrațiile locale trebuie să întrețină drumuri, clădiri publice, rețele de apă și canalizare sau servicii de transport chiar și atunci când populația scade.

În unele situații, reducerea populației nu este însoțită de o diminuare proporțională a cheltuielilor. Infrastructura trebuie menținută, iar costurile administrative și de funcționare ajung să fie împărțite între mai puțini locuitori.

Un exemplu apare într-un raport OCDE publicat în septembrie 2025, dedicat schimbărilor demografice din regiunea Nord-Vest. Potrivit analizei, localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori aveau cheltuieli pentru servicii publice generale de 237 de euro pe locuitor, față de 138 de euro în comunele cu 1.500-4.999 de locuitori.

Ce se poate întâmpla pe piața imobiliară

O populație în scădere poate influența și cererea de locuințe, în special în localitățile în care nu există suficiente locuri de muncă sau servicii care să atragă noi rezidenți.

Dacă numărul gospodăriilor se reduce, unele proprietăți pot deveni mai greu de vândut sau închiriat. În timp, acest fenomen poate contribui la creșterea numărului de locuințe neocupate și la deteriorarea fondului construit.

Efectele nu sunt însă uniforme la nivelul unui județ. În aceeași zonă administrativă pot exista orașe sau comune care pierd locuitori și localități care atrag populație datorită apropierii de un centru economic, accesului la infrastructură sau dezvoltării unor noi cartiere rezidențiale.

Evoluția Ilfovului ilustrează această diferență. Creșterea populației rezidente din ultimul an arată că zonele din jurul Capitalei continuă să atragă locuitori, în timp ce alte județe înregistrează scăderi. 

Această diferență se reflectă și în ritmul construcțiilor noi și în valoarea proprietăților. În județele care atrag populație, precum Ilfov sau Cluj, cererea susține dezvoltarea ansamblurilor rezidențiale și menține prețurile ridicate. În schimb, în zonele cu declin demografic accentuat, investițiile noi sunt mult mai reduse, iar proprietățile existente își păstrează mai greu valoarea în timp

Sursa:  INS „Fondul de locuințe în anul 2025” și baza de date TEMPO-Online, matricea LOC104A/B

Investițiile trebuie adaptate la evoluția populației

Declinul demografic ridică probleme pentru companii și administrații, dar nu înseamnă automat că orice zonă care pierde locuitori devine neatractivă economic. Contează profilul activităților, infrastructura, veniturile și capacitatea localităților de a atrage investiții și angajați.

Pentru o firmă orientată către consumul local, reducerea numărului de potențiali clienți poate schimba rentabilitatea unei investiții. Pentru un investitor industrial sau o companie care vinde pe piețe externe, dimensiunea populației din județ poate avea o importanță mai redusă decât accesul la transport, utilități și forță de muncă specializată.

În același timp, administrațiile trebuie să țină cont de evoluția populației atunci când decid unde construiesc școli, extind rețele de utilități sau organizează transportul public. O infrastructură dimensionată pentru o populație care nu mai există poate genera costuri greu de susținut pe termen lung.