Construcțiile cresc, dar locuințele rămân greu accesibile. Ce se întâmplă pe piața imobiliară din România
Datele din raportul macroeconomic săptămânal publicat de UniCredit pe 26 octombrie arată că volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 7,2% în august față de luna precedentă (date ajustate sezonier), în timp ce avansul anual a ajuns la 40,5% (date brute), de la doar 2,5% în iulie.
Potrivit raportului UniCredit din 26 octombrie, volumul lucrărilor de construcții a crescut în august cu 7,2% față de iulie (date ajustate sezonier) și cu 40,5% față de august 2025 (date brute). Indicatorul include însă toate tipurile de lucrări, inclusiv cele finanțate din fonduri locale și europene, nu doar clădirile rezidențiale. În primul semestru, INS a raportat 31.958 de locuințe date în folosință, cu 7.349 mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.
Semnalele pentru perioada următoare sunt mai slabe. În primele nouă luni din 2026 s-au eliberat 24.016 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 15,5% mai puține decât anul trecut, iar în septembrie scăderea anuală a fost de 38,2%. Între timp, Eurostat arată că în al doilea trimestru prețurile locuințelor din România au crescut cu 12,1% într-un an, de aproape trei ori mai repede decât în Uniunea Europeană (4,7%).
Veniturile nu țin pasul. Salariul mediu net a fost în august cu 5,6% mai mare decât un an înainte, însă, ajustat cu inflația, a scăzut pentru a 14-a lună consecutivă. Calculat orientativ, prețul mediu cerut pentru un apartament pe Imobiliare.ro, de 114.900 de euro, echivalează cu aproape nouă ani din salariul mediu net. Mai jos sunt datele, cu limitele fiecărui indicator.
Lucrările de construcții au accelerat, dar nu înseamnă automat mai multe apartamente
Raportul macroeconomic săptămânal UniCredit din 26 octombrie arată că volumul lucrărilor de construcții a crescut în august cu 7,2% față de luna precedentă (date ajustate sezonier). În termeni anuali, avansul a fost de 40,5% (date brute), de la 2,5% în iulie. Potrivit UniCredit, ritmul ridicat este susținut de efecte de bază favorabile, precum și de fonduri locale și europene.
Indicatorul măsoară toate lucrările de construcții, nu doar pe cele rezidențiale, așa că nu se traduce automat într-un număr similar de apartamente noi.
Datele INS arată că în primul semestru din 2026 au fost date în folosință 31.958 de locuințe, cu 7.349 mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, adică o creștere de aproximativ 30%. Dintre acestea, 59,7% au fost în mediul urban. București-Ilfov a avut cea mai mare creștere regională, cu 3.762 de locuințe în plus.
Autorizațiile de construire scad
Locuințele finalizate reflectă proiecte începute în anii anteriori. Autorizațiile arată mai degrabă ce se va construi în perioada următoare, iar aici evoluția este inversă. În primele nouă luni din 2026 au fost eliberate 24.016 autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 15,5% mai puține decât în perioada similară din 2025, potrivit INS (date publicate pe 30 octombrie).
Numai în septembrie au fost eliberate 2.225 de autorizații, cu 24,4% mai puține decât în august și cu 38,2% sub nivelul din septembrie 2025. Scăderi s-au înregistrat în toate cele opt regiuni de dezvoltare, inclusiv în București-Ilfov, unde au fost eliberate cu 150 de autorizații mai puține decât în primele nouă luni din 2025.
Prețurile cresc mai repede decât media europeană
Potrivit Eurostat, în trimestrul al doilea din 2026 prețurile locuințelor din România au crescut cu 12,1% față de aceeași perioadă din 2025 și cu 4,4% față de trimestrul întâi. Creșterea anuală a accelerat puternic, de la 7,8% în primul trimestru. În Uniunea Europeană, creșterea anuală a fost de 4,7%, iar în zona euro de 4%.
Indicele Imobiliare.ro, care urmărește prețurile cerute în anunțurile de vânzare din principalele centre urbane, arată o creștere mai moderată. În septembrie 2026, prețul mediu cerut a fost de 2.019 euro pe metru pătrat util, cu 5,7% mai mult decât în septembrie 2025. Prețul mediu pe unitate a fost de 114.900 de euro, în creștere cu 4,5% în ritm anual.
În București, prețul mediu cerut a ajuns la 2.312 euro pe metru pătrat, cu 8,8% mai mult decât un an înainte. Pentru apartamentele noi media a fost de 2.552 de euro pe metru pătrat, iar pentru cele vechi de 2.270 de euro.
Cele două seturi de date nu sunt direct comparabile. Eurostat măsoară prețurile locuințelor tranzacționate, la nivel național, în timp ce Imobiliare.ro măsoară prețurile cerute de proprietari, în marile orașe. Diferența dintre 12,1% și 5,7% poate reflecta atât această deosebire de metodologie, cât și diferențele dintre prețurile cerute și cele la care se încheie efectiv tranzacțiile.
Salariile nu țin pasul cu prețurile
În august 2026, salariul mediu net la nivel național a fost de 5.688 de lei, în scădere cu 2,3% față de luna precedentă. INS explică scăderea prin acordarea unor prime și drepturi salariale în lunile anterioare, dar și prin concediile de odihnă.
Câștigul salarial mediu net a fost cu 5,6% mai mare decât în august 2025, însă indicele câștigului salarial real a ajuns la 99,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. August a fost a 14-a lună consecutivă în care salariul real a scăzut. Cu alte cuvinte, creșterea salariilor nu a ținut pasul cu inflația.
Pentru România, Eurostat indică o scumpire a locuințelor de 12,1% într-un an, de peste două ori mai mare decât creșterea nominală a salariului mediu net, de 5,6%.
Câți ani de salariu înseamnă un apartament
Prețul mediu al unui apartament listat pe Imobiliare.ro, de 114.900 de euro, echivalează cu aproximativ 614.000 de lei, la cursul BNR din 30 octombrie 2026. Raportat la salariul mediu net din august, suma reprezintă aproximativ nouă ani de venituri, în ipoteza că un angajat ar economisi integral fiecare salariu lunar.
Calculul este orientativ. Folosește salariul mediu național dintr-o singură lună, față de un preț mediu din marile orașe, și nu include cheltuielile curente, avansul pentru credit, dobânzile sau alte costuri asociate achiziției. În practică, accesul la o locuință depinde și de veniturile întregii gospodării, de economiile disponibile și de condițiile creditelor ipotecare, aspecte pe care datele de mai sus nu le acoperă.
Tranzacțiile au scăzut, dar cifrele sunt distorsionate
Potrivit unei analize SVN România pe baza datelor ANCPI, tranzacțiile cu locuințe au scăzut în trimestrul al treilea cu 17% la nivel național față de aceeași perioadă din 2025. În București-Ilfov, scăderea a depășit o treime.
Datele sunt însă afectate de un factor tehnic: în iulie, sistemele ANCPI au fost indisponibile aproximativ o lună după un atac cibernetic, iar luna a avut cel mai mic număr de tranzacții rezidențiale din ultimul deceniu. August a adus o revenire parțială, iar în septembrie vânzările au crescut în aproape toate marile orașe, fără să recupereze scăderile din primele două luni ale trimestrului. Din acest motiv, scăderea din trimestrul al treilea nu poate fi interpretată simplu drept o slăbire a cererii.