Inflația urcă din nou, la 6,9%. „Până nu se închid aceste dezechilibre, vom continua să suferim”
Inflația anuală a ajuns la 6,9% în octombrie 2026, față de 6,6% în septembrie, fiind a doua lună la rând în care prețurile cresc într-un ritm mai rapid, potrivit datelor publicate joi, 12 noiembrie, de Institutul Național de Statistică (INS). Deși inflația este mai mică decât în octombrie anul trecut, când ajungea la 9,8%, românii continuă să resimtă scumpirile. Alimentele și energia electrică se scumpesc mai lent decât în urmă cu un an, însă carburanții, chiriile și serviciile înregistrează creșteri mai mari.
În august 2026, inflația anuală coborâse la 6,2%, însă în septembrie a urcat la 6,6%, iar în octombrie la 6,9%. Numai în ultima lună, prețurile de consum au crescut cu 0,82%, față de o majorare lunară de 0,50% în octombrie 2025.
În același timp, rata medie a inflației din ultimele 12 luni a ajuns la 9%, comparativ cu 6,6% în octombrie anul trecut. Diferența apare deoarece acest indicator ia în calcul prețurile dintr-o perioadă mai lungă, inclusiv lunile în care scumpirile au fost mai puternice.
Alimentele se scumpesc mai lent, dar unele produse costă tot mai mult
Una dintre cele mai importante schimbări față de anul trecut apare la alimente. În octombrie 2025, acestea erau cu 7,57% mai scumpe decât în aceeași lună din 2024. Un an mai târziu, creșterea anuală a coborât la 3,07%, ceea ce arată că ritmul scumpirilor s-a redus considerabil.
Diferența se observă și la produsele cumpărate frecvent. Pâinea s-a scumpit cu 4,50% în ultimul an, față de 9,50% în octombrie 2025. La laptele de vacă, creșterea anuală s-a redus de la 11,46% la 8,11%, iar la cafea, de la 19,25% la 12,48%.
Nu toate alimentele au urmat însă aceeași evoluție. În cazul ouălor, creșterea anuală a prețurilor a ajuns la 10,50% în octombrie 2026, față de 9,03% în octombrie anul trecut. În schimb, fructele proaspete erau cu 15,38% mai ieftine decât în octombrie 2025, potrivit datelor INS.
Aceste diferențe explică de ce reducerea inflației alimentare nu se simte la fel în toate gospodăriile. O familie care cumpără mai des produse ale căror prețuri continuă să crească puternic poate resimți scumpirile mai mult decât ar sugera media de 3,07%.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat, într-o declarație pentru „Adevărul Financiar”, de ce încetinirea inflației nu trebuie confundată cu ieftinirea produselor:
„Atât timp cât inflația are semnul plus, prețurile cresc. Ca să scadă prețurile, inflația ar trebui să fie pe minus. Asta măsoară inflația, cât au crescut prețurile coșului de consum de la o perioadă la alta. Fiind pe plus, înseamnă că prețurile au crescut.”
Carburanții, de la creșteri de 5% la peste 22% într-un an
Dacă alimentele se scumpesc mai lent, situația este diferită în cazul combustibililor. În octombrie 2025, aceștia înregistrau o creștere anuală de 5,03%. În octombrie 2026, majorarea a ajuns la 22,46%, de peste patru ori mai mare.
Diferențele sunt și mai mari pentru principalele tipuri de carburanți. Potrivit INS, motorina s-a scumpit cu 43,45% față de octombrie 2025, iar benzina cu 32,91%.
Pentru șoferi, aceste majorări înseamnă cheltuieli mai mari la fiecare alimentare. Cei care folosesc zilnic mașina pentru a merge la serviciu sau parcurg distanțe lungi sunt mai expuși creșterii costurilor cu transportul.
„În momentul în care prețul energiei crește, fie că este vorba despre energie electrică, carburanți sau gaz metan, aceste creșteri se transmit și în prețurile produselor și serviciilor la care contribuie. De exemplu, dacă este vorba despre creșterea prețului combustibilului, tot ce înseamnă servicii de transport se scumpește. De asemenea, în agricultură se folosește combustibil, ceea ce pune presiune și pe prețurile produselor agricole”, a declarat Codirlașu.
Datele INS nu arată însă cât din scumpirea carburanților s-a transmis deja în prețurile altor produse și servicii. Creșterea anuală a prețurilor combustibililor este mai mare decât cea înregistrată în octombrie 2025, dar acest lucru nu indică, în sine, contribuția lor la inflația totală.
Chiriile au crescut cu 38%, dar nu uniform pe piață
O altă diferență importantă apare la chirii. În octombrie 2025, indicele INS arăta o creștere anuală de 8,86%, în timp ce în octombrie 2026 aceasta a ajuns la 38,46%.
Procentul poate părea surprinzător, mai ales pentru chiriașii care nu au primit majorări atât de mari. Explicația este că indicele INS nu urmărește exclusiv chiriile de pe piața liberă, ci include și anumite locuințe ale statului, pentru care tarifele sunt stabilite administrativ.
Prin HG nr. 193/2026, adoptată pe 2 aprilie, Guvernul a actualizat tarifele de bază pentru anumite locuințe aparținând statului și autorităților locale. Acestea nu mai fuseseră actualizate semnificativ din 2007, iar noile valori au fost de aproximativ 2,4 ori mai mari.
Efectul modificării s-a văzut imediat în statistici. În aprilie 2026, indicele total al chiriilor a crescut cu 33,5% față de luna precedentă, deși chiriile de pe piața liberă au avansat cu numai 0,35%.
Serviciile se scumpesc mai repede decât anul trecut
Dintre cele trei mari categorii urmărite de INS, serviciile sunt singurele pentru care ritmul anual al scumpirilor a crescut față de octombrie 2025.
Prețurile serviciilor au avansat cu 11,23% în ultimul an, comparativ cu 10,52% în octombrie 2025. În schimb, la mărfurile nealimentare, ritmul scumpirilor s-a redus de la 10,96% la 7,66%.
Diferența este importantă pentru bugetele familiilor, deoarece cheltuielile lunare nu se limitează la cumpărăturile din magazine. O parte din bani merge către servicii medicale, transport, telecomunicații, întreținerea locuinței sau alte cheltuieli care nu pot fi întotdeauna amânate.
Datele INS arată că, în octombrie 2026, serviciile de poștă și telecomunicații erau cu 10,43% mai scumpe decât cu un an înainte. În cazul serviciilor de apă, canal și salubritate, creșterea anuală a ajuns la 13,69%, iar serviciile de îngrijire medicală s-au scumpit cu 8,41%.
Energia electrică se scumpește mai lent, dar pleacă de la prețuri deja majorate
O schimbare importantă față de anul trecut apare și la energia electrică. În octombrie 2025, aceasta era cu 72,30% mai scumpă decât în aceeași lună din 2024, după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor pentru consumatorii casnici.
În octombrie 2026, creșterea anuală a coborât la 4,09%, potrivit datelor INS.
Diferența dintre cele două procente este mare, dar nu înseamnă că energia electrică s-a ieftinit sau că facturile au revenit la nivelurile anterioare eliminării plafonării.
Explicația ține de baza de comparație. În octombrie 2025, prețurile includeau deja efectele eliminării plafonării. Creșterea de 4,09% din octombrie 2026 se calculează pornind de la acel nivel mai ridicat.
Inflația este mai mică, dar scumpirile din ultimii doi ani se adună
Comparația dintre octombrie 2025 și octombrie 2026 arată că inflația generală a coborât de la 9,8% la 6,9%. Totuși, cele două procente nu trebuie privite separat atunci când analizăm evoluția prețurilor pe o perioadă mai lungă.
De exemplu, dacă un coș de produse și servicii costa 100 de lei în octombrie 2024 și ar fi urmat exact evoluția indicelui general al prețurilor, acesta ar fi ajuns la aproximativ 109,76 lei în octombrie 2025 și la 117,38 lei în octombrie 2026.
„Puterea de cumpărare a scăzut pentru că inflația a fost mai mare decât creșterea salariului net. Creșterea salariului net este undeva la 5%, iar cu o inflație de peste 6%, s-a continuat pierderea puterii de cumpărare”, a spus Adrian Codirlașu.
În ceea ce privește următorii ani, a formulat o perspectivă pesimistă, pe care o leagă de corectarea dezechilibrelor:
„S-a pierdut puterea de cumpărare și, în opinia mea, va continua să se piardă, pentru că avem dezechilibre mari, iar acestea se corectează prin pierderi de putere de cumpărare. Nu mă aștept nici în următorii ani să crească puterea de cumpărare. Până nu se închid aceste dezechilibre, vom continua să suferim”, a declarat președintele CFA România.
O inflație mai mică nu înseamnă revenirea la prețurile de dinaintea scumpirilor, iar o îmbunătățire a nivelului de trai presupune ca veniturile să crească mai repede decât costul coșului de consum. Aceasta este diferența dintre o temperare a inflației și o redresare resimțită efectiv în bugetele familiilor.