Dobânzile datoriei publice au ajuns la 59 de miliarde de lei. Avertismentul ministrului Alexandru Nazare
România a ajuns la jumătatea drumului de reducere a deficitului bugetar, însă ajustarea finanțelor publice va deveni mai dificilă, avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Între timp, cheltuielile cu dobânzile au crescut de la 18 miliarde de lei în 2021 la 59 de miliarde în primele zece luni ale acestui an.
România continuă să plătească o factură tot mai mare pentru împrumuturile contractate în anii anteriori, iar dobânzile lasă mai puțini bani disponibili pentru alte cheltuieli ale statului. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că țara se află abia la jumătatea procesului de consolidare fiscală, iar perioada următoare va fi mai dificilă decât cea parcursă până acum.
Declarațiile au fost făcute miercuri, în plenul Senatului, unde ministrul a participat la dezbaterea moțiunii simple depuse de AUR împotriva sa. Dincolo de disputa politică privind modul de raportare a deficitului bugetar, Nazare a atras atenția asupra costurilor acumulate de stat în urma dezechilibrelor bugetare din ultimii ani.
„Dobânzile de astăzi sunt deficitele de ieri”, a afirmat ministrul, explicând că România plătea 18 miliarde de lei în 2021 pentru dobânzi, în timp ce în primele zece luni din 2026 suma a ajuns la 59 de miliarde de lei.
O factură de 59 de miliarde de lei pentru dobânzile datoriei publice
Potrivit lui Alexandru Nazare, costurile nu se vor opri la nivelul înregistrat în acest an, ci vor continua să apese asupra bugetelor viitoare. Ministrul consideră că singura modalitate de a limita această presiune este reducerea responsabilă a deficitelor și recâștigarea încrederii creditorilor.
Oficialul a legat disciplina fiscală și de libertatea de decizie economică a României. Cu cât statul depinde mai mult de finanțarea externă și trebuie să plătească dobânzi ridicate, cu atât spațiul de manevră pentru stabilirea propriilor priorități economice devine mai restrâns.
„Câștigăm libertatea de decizie economică în România, posibilitatea de a lua noi deciziile, aici, cele pe care le considerăm cele mai bune, libertatea de a lua decizii în această sală, în Parlamentul României, şi să decidem aici unde se vor duce banii, nu să lăsăm creditorii, nu să lăsăm agenţiile de rating, nu să lăsăm Comisia Europeană să ia decizii pentru noi. În fapt şi în drept, ce facem este să apărăm libertatea de decizie economică în România”, a declarat Alexandru Nazare.
România este abia la jumătatea drumului de reducere a deficitului
Ministrul Finanțelor a susținut că România nu a încheiat procesul de consolidare fiscală și că obiectivul este reducerea deficitului de la aproximativ 9% din PIB spre pragul de 3%.
Potrivit acestuia, partea rămasă din ajustare va fi mai dificilă, în condițiile în care populația are o toleranță tot mai redusă față de noi măsuri care ar putea afecta veniturile sau cheltuielile gospodăriilor.
Datele prezentate de ministru arată că deficitul bugetar calculat după metodologia națională cash a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența reprezintă aproximativ 24 de miliarde de lei.
În același timp, Nazare a precizat că deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA a coborât la 3,4% din PIB în primul semestru din 2026, față de 3,6% în perioada similară din 2025.
Ministrul a explicat că diferențele dintre cele două raportări provin din modul în care sunt înregistrate veniturile și cheltuielile. Metodologia cash contabilizează încasările și plățile efective, în timp ce metodologia ESA înregistrează obligațiile bugetare în momentul în care acestea apar, indiferent de data plății.
Investițiile au crescut cu 30%, în ciuda reducerii cheltuielilor de capital
Un alt subiect abordat de ministrul Finanțelor a fost evoluția investițiilor publice. Nazare a explicat că reducerea cu 11,6% a cheltuielilor de capital finanțate din bugetul național nu reflectă o scădere a investițiilor totale.
Potrivit acestuia, investițiile au crescut cu 30%, în principal pe fondul avansului proiectelor finanțate din fonduri europene. Ministrul a argumentat că această schimbare permite statului să reducă presiunea asupra bugetului național și să utilizeze surse de finanțare mai ieftine.
Agențiile de rating urmăresc ce face România în lunile următoare
Alexandru Nazare a amintit că agențiile internaționale de rating au menținut țara în categoria recomandată investițiilor, însă au păstrat perspectiva negativă.
Estimările acestora privind deficitul din 2026 se situează între 5,8% și 6,2% din PIB, în apropierea țintei asumate de Guvern. Cu toate acestea, menținerea perspectivei negative arată că încrederea investitorilor depinde de măsurile care vor fi luate în perioada următoare.
Ministrul a avertizat că discuțiile privind bugetul pentru 2027 vor fi dificile, în condițiile în care statul trebuie să continue reducerea deficitului fără să compromită investițiile și fără să transfere o presiune suplimentară prea mare asupra populației.
Moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor a fost respinsă miercuri de Senat, cu 21 de voturi pentru, 46 împotrivă și 13 abțineri.