De ce România are două deficite bugetare și care contează la Bruxelles
Senatul dezbate și votează miercuri, 11 noiembrie, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Principalul reproș al inițiatorilor este diferența de peste 28 de miliarde de lei dintre deficitul bugetar raportat de Ministerul Finanțelor pentru primele șase luni din 2026 și cel calculat potrivit metodologiei europene.
Disputa pornește de la două valori: aproximativ 41 de miliarde de lei, deficitul raportat de Ministerul Finanțelor în termeni de numerar, și peste 69 de miliarde de lei, deficitul rezultat din datele Eurostat calculate după metodologia ESA. Cele două cifre nu reprezintă însă două variante ale aceleiași operațiuni contabile. Ele sunt obținute prin metode diferite, care înregistrează veniturile și cheltuielile statului în momente diferite.
Deficitul cash: câți bani au intrat și câți au ieșit efectiv din buget
Ministerul Finanțelor publică lunar execuția bugetară în sistem cash. Acest indicator arată diferența dintre încasările efective ale statului și plățile pe care le-a făcut într-o anumită perioadă.
Dacă statul încasează 100 de lei și plătește 120 de lei, deficitul cash este de 20 de lei. O factură pentru care plata este amânată nu intră în cheltuielile efectiv plătite în luna respectivă. În consecință, calendarul plăților poate influența rezultatul raportat.
Acest indicator este util pentru urmărirea fluxurilor de numerar și pentru administrarea bugetului: arată dacă statul are bani disponibili pentru a-și achita obligațiile și cum evoluează încasările și plățile.
La 30 iunie 2026, Ministerul Finanțelor a raportat un deficit cash de aproximativ 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB. Instituția a precizat că nivelul era cu 28,8 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Deficitul ESA: cheltuielile se înregistrează când apar obligațiile
Metodologia ESA 2010, folosită la nivel european, funcționează după principiul contabilității de angajamente. Veniturile și cheltuielile sunt înregistrate atunci când apare dreptul de a încasa sau obligația de a plăti, nu neapărat în momentul în care banii intră sau ies din conturile statului.
De exemplu, dacă o instituție publică primește lucrări sau servicii în valoare de 100 de lei în iunie, obligația de plată este recunoscută în contabilitatea europeană chiar dacă factura este achitată în august. În calculul cash, plata va apărea abia în momentul transferului banilor.
Această diferență de calendar este una dintre explicațiile posibile pentru decalajul dintre cei doi indicatori. Dar nu este singura.
Calculul ESA include și ajustări privind creanțele și obligațiile de plată, dobânzile acumulate, fondurile europene, operațiunile financiare și instituțiile sau companiile încadrate în sectorul administrației publice. Prin urmare, nu este suficient să comparăm doar facturile plătite cu cele neachitate pentru a explica diferența dintre cele două valori.
Ministerul Finanțelor a precizat că obligațiile înregistrate și neachitate reprezintă doar una dintre componentele decalajului și că nu sunt componenta sa principală. Instituția a invocat și diferențe de calendar în înregistrarea veniturilor fiscale, precum și tratamentul fondurilor europene.
Care dintre cele două deficite contează la Bruxelles
Pentru evaluarea respectării regulilor fiscale europene, indicatorul relevant este deficitul calculat potrivit metodologiei ESA 2010. Acesta este folosit în cadrul procedurii de deficit excesiv și pentru verificarea încadrării în pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile europene.
Eurostat verifică datele transmise de statele membre, iar metodologia comună permite compararea situației finanțelor publice între țările Uniunii Europene.
Asta nu înseamnă că deficitul cash este irelevant sau că datele publicate de Ministerul Finanțelor sunt false. Cele două valori măsoară aspecte diferite ale execuției bugetare. Deficitul cash arată cât a cheltuit efectiv statul peste încasările realizate, în timp ce deficitul ESA urmărește obligațiile și veniturile înregistrate potrivit regulilor contabile europene.
Pentru România, distincția este importantă deoarece țara se află sub procedura de deficit excesiv, iar evaluarea angajamentelor fiscale față de Uniunea Europeană se face pe baza indicatorului ESA.
De unde vine diferența de peste 28 de miliarde de lei
Potrivit datelor invocate în moțiunea AUR, deficitul cash raportat de Ministerul Finanțelor pentru primul semestru a fost de aproximativ 41 de miliarde de lei, în timp ce deficitul ESA calculat pe baza datelor Eurostat a depășit 69 de miliarde de lei.
AUR susține că publicarea doar a deficitului cash nu oferă o imagine completă asupra situației finanțelor publice și cere Ministerului Finanțelor să prezinte periodic și o estimare actualizată a deficitului ESA.
Ministerul Finanțelor a explicat că diferența provine din mai multe ajustări metodologice și din decalajele de înregistrare. Un exemplu este tratamentul fondurilor europene: încasarea banilor poate îmbunătăți temporar deficitul cash, în timp ce în metodologia ESA veniturile sunt corelate cu cheltuielile pe care le finanțează.
Există și diferențe în modul în care sunt înregistrate taxele. În contabilitatea europeană, veniturile fiscale sunt atribuite perioadei în care s-a născut obligația de plată, nu neapărat lunii în care banii au fost încasați de stat.
Datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii și pot fi revizuite în urma verificărilor statistice. Ministerul Finanțelor a arătat că valorile detaliate și componentele calculului vor putea fi analizate odată cu raportarea anuală.
Ce cere AUR și ce se întâmplă după vot
Moțiunea depusă de 34 de senatori AUR și neafiliați poartă titlul „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”.
Inițiatorii îi cer ministrului Alexandru Nazare să prezinte public ambele valori ale deficitului, cel calculat în numerar și estimarea actualizată potrivit metodologiei ESA, cel puțin trimestrial. AUR susține că diferențele trebuie explicate astfel încât populația și companiile să poată înțelege mai bine situația finanțelor publice.
Moțiunea critică și menținerea lui Alexandru Nazare în funcția de ministru al Finanțelor după schimbarea Guvernului, în condițiile în care acesta a făcut parte și din cabinetul condus anterior de Ilie Bolojan.
Votul de miercuri reprezintă un instrument de control parlamentar asupra activității ministrului. Adoptarea unei moțiuni simple exprimă poziția Senatului, dar nu duce automat la demiterea ministrului.