Deficitul bugetar scade, dar urmează un an dificil. Ce avertizează ministrul Finanțelor despre 2027

Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit cifrelor prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Reducerea de 1,5 puncte procentuale din PIB nu este însă, în opinia sa, un motiv pentru relaxarea disciplinei bugetare.

Deficitul bugetar al României a ajuns la 78,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Foto: Click.ro

Mesajul ministrului pune în contrast reducerea acestui deficit bugetar cu presiunile care rămân asupra finanțelor publice: costul dobânzilor, plățile deja asumate și dependența unor investiții de încasarea fondurilor europene. Nazare susține că rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027 trebuie construite pornind de la venituri certe, nu de la estimări optimiste.

„Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală. România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o prioritate”, a declarat Alexandru Nazare.

Deficit bugetar: veniturile cresc mai repede decât cheltuielile

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%, potrivit ministrului. În structura încasărilor, TVA a înregistrat o creștere de 24,8%, iar contribuțiile de asigurări, de 6,8%. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de primele nouă luni ale anului trecut.

Ministrul atribuie evoluția veniturilor atât colectării, cât și modificărilor fiscale.

„Evoluția veniturilor reflectă atât îmbunătățirea colectării, cât și efectele modificărilor fiscale, în timp ce controlul cheltuielilor rămâne esențial pentru menținerea acestei tendințe”, a afirmat ministrul Finanțelor.

El precizează că septembrie este prima lună din acest an în care comparația anuală include, în baza raportării, măsurile intrate în vigoare în toamna anului trecut.

Investiții de 107,77 miliarde de lei. Miza banilor europeni

Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut, afirmă ministrul. Potrivit acestuia, fondurile europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest an, reducând presiunea asupra resurselor naționale.

Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte fonduri europene au avansat cu 48,8%, conform cifrelor prezentate de Nazare.

„Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este esențială pentru susținerea activității economice, a infrastructurii și a competitivității, mai ales într-un an marcat de multiple presiuni externe”, a susținut ministrul.

PNRR: sumele așteptate nu sunt bani deja încasați

România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, potrivit declarației ministrului. Încasarea acestor sume depinde de validarea cererilor de către Comisia Europeană, în timp ce proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită pe atragerea integrală a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, arată Nazare.

Ministrul avertizează că finanțările estimate nu pot fi tratate ca venituri certe.

„Sumele alocate sau solicitate nu sunt însă echivalente cu banii efectiv încasați. În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate. În cazul componentei de granturi, neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată ar însemna practic un minus de venituri în raport cu cheltuielile deja efectuate, cu impact direct asupra deficitului. Acest aspect trebuie luat în calcul la finalul anului”, a explicat Alexandru Nazare.

Nazare spune că a cerut ministerelor o evaluare a proiectelor înaintea unor noi decizii bugetare.

„De aceea, am solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și evaluăm fiecare investiție în parte: ce s-a realizat efectiv, ce obligații de plată au rămas, ce proiecte pot fi finalizate în condiții realiste și ce surse de finanțare sunt certe. Contractele semnate, alocările prevăzute și sumele estimate nu pot fi confundate cu investițiile finalizate sau cu finanțarea efectiv disponibilă. Responsabilitatea presupune să fundamentăm deciziile pe stadiul real al proiectelor și pe resurse verificabile”, a subliniat ministrul.

Dobânzile și obligațiile acumulate limitează spațiul bugetar

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în primele nouă luni ale anului trecut, potrivit ministrului.

„Această creștere reduce spațiul disponibil pentru alte priorități publice și demonstrează costul acumulării deficitelor ridicate”, a avertizat Nazare.

Pe lista presiunilor bugetare, ministrul include titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, nevoile de finanțare din sănătate și solicitările de decontare pentru schemele de compensare a energiei. El semnalează și angajamente ale programelor de investiții care depășesc creditele bugetare ce pot fi asigurate în limitele traiectoriei de reducere a acestui deficit bugetar.

„Este esențial să gestionăm aceste presiuni în limita sumelor de care dispunem, adică a veniturilor certe, fără a introduce cheltuieli noi care nu au acoperire în venituri sigure. Altfel, aceste probleme structurale nu vor putea fi rezolvate, iar costul va fi suportat de economie și, în final, de întreaga țară”, a mai spus ministrul.

Ce avertisment transmite pentru bugetul din 2027

Pentru construcția bugetului viitor, Nazare enumeră obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările de indexări, investițiile în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE. Toate trebuie corelate, spune el, cu venituri estimate realist și cu angajamentele de reducere a acestui deficit bugetar convenite cu Comisia Europeană.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a afirmat Alexandru Nazare.

Ministrul leagă continuarea ajustării de credibilitatea financiară a României. El avertizează că o eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea scumpi împrumuturile statului și finanțarea companiilor, cu efecte indirecte și asupra cetățenilor. 

Principiul invocat de Nazare pentru următoarele decizii bugetare este „nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”. Ministrul cere ca rectificarea și bugetul pentru 2027 să fie construite pe venituri realiste și obligații evaluate riguros, fără transferarea costurilor către generațiile următoare.

„Un stat responsabil nu promite mai mult decât poate finanța, nu își construiește bugetul pe venituri incerte și nu sacrifică stabilitatea financiară pentru rezultate de moment. Consolidarea fiscală, investițiile eficiente și disciplina în cheltuirea banului public trebuie să funcționeze împreună”, a încheiat ministrul.

Miza consolidării fiscale rămâne reducerea acestui deficit bugetar fără blocarea investițiilor, într-un buget în care fiecare angajament nou trebuie susținut de venituri certe.