INTERVIU. Cât vom plăti pentru energie în perioada următoare. Avertismentul ministrului privind facturile și măsurile pregătite de Guvern
Facturile la energie rămân o sursă de îngrijorare pentru români, iar evoluția prețurilor în perioada următoare depinde atât de ofertele furnizorilor, cât și de măsurile pe care le va lua Guvernul după expirarea actualelor scheme de protecție. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, explică de ce estimările privind creșterile de 10–22% nu înseamnă o scumpire aplicată tuturor consumatorilor, ce se va întâmpla după 31 martie 2027 și ce soluții sunt pregătite pentru populație și industrie. În interviu, oficialul vorbește și despre stocurile de gaze, capacitatea de producție a României, investițiile în noi centrale și proiectele care ar putea schimba piața energetică în următorii ani.
Facturile la energie: cine va plăti mai mult și ce urmează după 31 martie 2027
Ați estimat că prețurile la energia electrică ar putea crește cu 10–22%. Care este scenariul cel mai probabil și când vor începe consumatorii să vadă aceste majorări în facturi?
Nu există o scumpire de 22% stabilită pentru toți românii și nici o dată de la care toate facturile cresc. Estimările la care am făcut referire au fost realizate înainte de preluarea mandatului de ministru, în cadrul Asociației Energia Inteligentă, pe baza ofertelor furnizorilor disponibile în comparatorul ANRE. Ele trebuie actualizate în raport cu ofertele de astăzi și cu schimbările din sistem, inclusiv revenirea producției de la Cernavodă. Fără această actualizare, nu ar fi responsabil să aleg un procent și să îl prezint drept scenariul cel mai probabil.
Pentru fiecare familie, momentul relevant este cel în care se schimbă legal prețul aplicabil contractului său. Un contract cu preț fix oferă protecție pentru componenta și perioada convenite. O ofertă nouă, mai scumpă, nu majorează automat toate contractele existente.
Prioritatea mea este să reducem presiunea asupra costului energiei prin mai multă producție disponibilă în orele de consum ridicat. În paralel, pregătim împreună cu Ministerul Muncii măsuri mai bine adaptate gospodăriilor vulnerabile. O familie cu venituri mici are nevoie de sprijin înainte ca factura să devină o restanță.
Puteți da un exemplu concret? Cât ar putea ajunge să plătească în plus, lunar, o familie care consumă 100, 150 sau 200 kWh?
Impactul asupra facturii trebuie calculat pornind de la prețul contractual al fiecărei familii și de la consumul acesteia. Pentru o evaluare actualizată a evoluției ofertelor, instituția de referință este Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care are atribuții legale de monitorizare a pieței și de aprobare a tarifelor reglementate de transport, distribuție și sistem.
De ce există diferențe atât de mari între ofertele furnizorilor? Cum poate un consumator să identifice o ofertă cu adevărat avantajoasă?
Ministerul Energiei are atribuții în promovarea politicilor energetice, iar Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei are atribuții de reglementare, monitorizare a pieței și control al respectării reglementărilor, inclusiv în ceea ce privește transparența și protecția consumatorilor. Furnizorii își stabilesc ofertele comerciale în condițiile legii, în funcție de costurile de achiziție, strategia comercială și condițiile contractuale, ceea ce poate conduce la diferențe de preț.
Îi încurajez pe consumatori să consulte comparatorul oficial POSF, disponibil la posf.ro/comparator, unde pot compara ofertele pentru același consum și aceeași zonă de distribuție. Să urmărească prețul final, cu toate taxele și tarifele incluse, eventualul abonament, perioada pentru care prețul este garantat și condițiile în care acesta poate fi modificat.
În cazul gazelor, ați spus că facturile populației nu ar trebui să crească până la 31 martie 2027. Ce se poate întâmpla după această dată? Există riscul unor scumpiri bruște?
Până la 31 martie 2027 se aplică mecanismul de protecție prevăzut de Ordonanța de urgență nr. 12/2026, cu modificările ulterioare. În furnizarea contractuală obișnuită, furnizorul aplică valoarea mai mică dintre prețul din contract și prețul calculat potrivit ordonanței. Pentru furnizarea de ultimă instanță există regula distinctă prevăzută de același act normativ.
Protecția nu înseamnă că suma de plată rămâne identică. O lună mai rece poate aduce un consum mai mare, iar prețul calculat potrivit mecanismului legal depinde de componentele sale. Nu putem transforma existența schemei într-o garanție că nicio factură nu va crește.
Pentru perioada de după 31 martie, voi susține continuarea unei forme de sprijin și o tranziție pregătită din timp. Riscul unei creșteri există dacă protecția este retrasă înainte ca piața și consumatorii să fie pregătiți. Forma finală trebuie stabilită în Guvern, cu resursele și cadrul legal necesare. Vreau ca oamenii să cunoască regulile înainte să primească prima factură în noile condiții și să poată compara efectiv ofertele.
Ce îi sfătuiți pe românii care au contracte cu preț fix? Ar trebui să schimbe furnizorul sau să aștepte?
Îi sfătuiesc să pornească de la propriul contract. Dacă au un preț bun, garantat pentru o perioadă clară, simpla apariție a unor știri despre scumpiri nu este un motiv să renunțe la el. Trebuie verificat ce este fix: componenta de energie sau întregul preț final. Taxele și tarifele reglementate pot avea un regim distinct, potrivit contractului și legii.
Dacă găsesc o ofertă mai avantajoasă, merită calculată economia pe toată perioada rămasă, inclusiv abonamentele și eventualele costuri legale de încetare anticipată. Procesul de schimbare a furnizorului este gratuit și nu întrerupe alimentarea. Totuși, la anumite contracte de electricitate pe durată determinată și cu preț fix pot exista comisioane de încetare anticipată, în condițiile legii; acestea trebuie verificate înainte.
Recomand să nu lase notificarea de prelungire sau de schimbare a prețului necitită. Câteva minute de verificare pot însemna o economie lunară, fără reducerea confortului din locuință.
România intră în iarnă: cât de pregătit este sistemul energetic
Este România pregătită să treacă iarna fără probleme de aprovizionare cu gaze și energie electrică?
Evaluările și măsurile operative urmăresc asigurarea continuității alimentării pe parcursul iernii. Pregătirea presupune să avem soluții inclusiv pentru perioadele cu temperaturi foarte scăzute, producție redusă sau indisponibilități temporare ale unor capacități.
Guvernul a aprobat la 30 octombrie programul pentru sezonul rece și cadrul de coordonare prin Comandamentul energetic de iarnă. Urmărim disponibilitatea centralelor, aprovizionarea cu combustibili, stocurile de gaze și capacitatea rețelelor, deoarece gazele necesare încălzirii sunt folosite și la producerea electricității.
La Cernavodă, după deconectarea Unității 1 din seara de 9 noiembrie, mențin legătura permanentă cu conducerea Nuclearelectrica pentru a urmări măsurile de remediere și etapele necesare repunerii în funcțiune. Evenimentul a vizat partea clasică, nenucleară, fără impact asupra securității nucleare, a personalului sau a mediului. În evaluarea sistemului luăm în calcul capacitățile efectiv disponibile, iar contribuția fiecărei unități este inclusă pe măsura reconectării și creșterii puterii.
Obiectivul meu este ca gospodăriile, spitalele, școlile și întreprinderile să beneficieze de continuitate în alimentare, iar operatorii să fie pregătiți să intervină rapid atunci când apar incidente locale.
Cât de mult ne pot afecta temperaturile scăzute, nivelul de umplere a depozitelor și eventualele probleme de producție?
Cel mai dificil este momentul în care aceste probleme se suprapun. Gerul crește necesarul de gaze pentru încălzire și poate crește consumul de electricitate. Dacă, în aceleași zile, avem vânt slab, producție hidro redusă sau o centrală indisponibilă, presiunea asupra sistemului devine mai mare.
La gaze, procentul de umplere a depozitelor este important, dar trebuie citit împreună cu debitul care poate fi extras și transportat zilnic. Un depozit cu un volum mare de gaze nu poate livra orice cantitate într-o singură zi. De aceea, contează cum combinăm producția curentă, extracția și aprovizionarea complementară și cum păstrăm rezerve pentru partea finală a iernii.
La electricitate, verificăm puterea efectiv disponibilă în orele de vârf. O centrală aflată în teste nu poate fi considerată disponibilă permanent la întreaga capacitate. Pregătirea pe care o cer operatorilor pornește de la aceste limite concrete. Pentru cetățean, rezultatul trebuie să fie o alimentare sigură și o intervenție cât mai rapidă dacă viscolul sau poleiul afectează rețeaua.
Importurile de energie și vulnerabilitățile sistemului
În ce măsură depinde România de importurile de energie în perioadele de consum maxim? Există riscul să cumpărăm energie la prețuri foarte mari?
Dependența variază de la o oră la alta. Seara, când consumul este ridicat și producția fotovoltaică nu mai este disponibilă, diferența trebuie acoperită din celelalte centrale, din stocare și din import. Dacă întreaga regiune are un deficit în același interval, există riscul unor prețuri ridicate.
Un exemplu simplu arată de ce contează producția la vârf. Dacă sistemului îi lipsesc 1.000 MW timp de trei ore, trebuie acoperiți 3.000 MWh. O diferență de 100 de euro/MWh la costul acelei energii înseamnă 300.000 de euro pentru intervalul respectiv. Este un calcul ilustrativ, nu o valoare anunțată pentru această iarnă, și nu se transferă automat, în aceeași zi, în facturile populației.
De aceea, urmăresc revenirea capacităților existente, finalizarea celor noi și dezvoltarea stocării. Interconectările ne ajută să acoperim deficitul și să folosim energia disponibilă în regiune. Obiectivul este să reducem nevoia de a cumpăra în orele cele mai scumpe, ceea ce contează atât pentru familii, cât și pentru fabricile care trebuie să își planifice costurile.
Ce vulnerabilități ale sistemului energetic românesc ar putea deveni vizibile în această iarnă?
Principala provocare este asigurarea unei producții suficiente, disponibile exact în orele cu cerere mare. Se adaugă dependența de apă a hidrocentralelor și a răcirii centralei nucleare, capacitatea de stocare încă insuficientă pentru nevoile sistemului și limitele unor rețele. În teren, viscolul și poleiul pot produce întreruperi locale chiar dacă, la nivel național, există suficientă energie.
La Cernavodă am cerut soluții pentru reducerea vulnerabilității la secetă, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Proiectele pentru asigurarea apei, inclusiv Bala II, presupun colaborarea cu Ministerul Transporturilor și parcurgerea avizelor și etapelor tehnice. Termenele trebuie susținute de proiectanți și executanți.
Ce măsuri pregătește Guvernul pentru populație și industrie
Cât din prețul final al energiei poate fi influențat efectiv de Ministerul Energiei și cât depinde de taxe, tarife și deciziile altor instituții?
Nu există un procent unic pentru toate facturile. Prețul final cuprinde energia și furnizarea, tarifele de rețea, contribuțiile prevăzute de legislație și fiscalitatea. Ponderea lor diferă în funcție de contract și de categoria consumatorului. Împărțirea în trei mari categorii nu înseamnă că fiecare reprezintă exact o treime din factură.
Ministerul Energiei poate acționa prin politica energetică, investiții și instrumente de sprijin, în limitele legii. Mai multă producție disponibilă și stocarea pot reduce presiunea asupra costului energiei. Tarifele reglementate sunt în competența ANRE, iar măsurile fiscale se stabilesc prin cadrul legal, cu implicarea Ministerului Finanțelor, Guvernului și Parlamentului, după caz. Îmi asum să lucrăm coordonat, astfel încât cetățeanul să vadă rezultatul în suma pe care o plătește.
Pentru gospodăriile eligibile, mecanismul actual prevede un sprijin lunar de 50 de lei pentru electricitate, până la 31 decembrie 2026. Lucrăm cu Ministerul Muncii la continuarea și îmbunătățirea protecției, inclusiv prin identificarea mai precisă a nevoilor. Noile praguri și sume trebuie fundamentate și aprobate.
Pentru industrie există deja schema de compensare a unor costuri indirecte ale emisiilor, prevăzută de Ordonanța de urgență nr. 138/2022, pentru sectoarele eligibile. Pregătim și alte opțiuni de sprijin pentru consumatorii noncasnici, cu respectarea regulilor privind ajutorul de stat și a procedurilor de aprobare aplicabile. Protejarea locurilor de muncă trebuie să facă parte din răspunsul la costurile energiei.
Investițiile care ar putea schimba piața energetică din România
România se pregătește să devină producător important de gaze odată cu exploatarea Neptun Deep. Cum ne asigurăm că această resursă va aduce prețuri mai bune și pentru consumatorii români?
Neptun Deep poate îmbunătăți substanțial oferta de gaze și securitatea aprovizionării. Operatorii estimează primele livrări în prima jumătate a anului 2027 și o producție anuală de aproximativ 8 miliarde de metri cubi la platou, pentru întregul proiect. Producția va crește treptat, după pornire.
Pentru ca avantajul să ajungă la consumatori, avem nevoie de gaze livrate efectiv în sistem, de concurență între furnizori și de contracte care valorifică oferta suplimentară. Susțin utilizarea acestei resurse în România pentru încălzire, producerea de electricitate și industrie, inclusiv acolo unde gazul este materie primă. Asta presupune investiții și contracte comerciale, nu doar existența zăcământului.
O fabrică de îngrășăminte are nevoie să știe pe ce cantitate și pe ce cost se poate baza pentru a produce. O centrală pe gaze are nevoie de aprovizionare predictibilă pentru a livra electricitate. Aceste legături trebuie dezvoltate. Oferta suplimentară creează premise pentru prețuri mai competitive, însă nu pot promite un tarif anume: România este conectată la piața regională, iar factura include și alte costuri.
Cum explicați faptul că o țară cu resurse proprii de energie continuă să aibă facturi atât de apăsătoare pentru populație?
Resursele proprii sunt un avantaj, însă trebuie să le putem transforma în energie disponibilă atunci când este nevoie de ea. Putem avea producție solară ridicată la prânz și deficit seara. Putem avea capacități hidro importante și prea puțină apă. O capacitate instalată care nu poate produce în momentul critic nu acoperă consumul din acel moment.
De aceea, urmăresc simultan reducerea costurilor din sistem și un sprijin mai bine țintit. Eficiența energetică trebuie să permită același confort cu un consum mai mic. Iar pentru industrie, energia accesibilă înseamnă capacitatea de a păstra producția și locurile de muncă în România. Costul mare al energiei ajunge la familii și prin prețurile produselor pe care le cumpără.
Ce investiții ar trebui prioritizate pentru ca România să nu mai fie atât de vulnerabilă la importuri și la fluctuațiile pieței?
Prioritizez proiectele după contribuția lor efectivă la siguranța și costul alimentării. Avem nevoie să finalizăm capacitățile aflate într-un stadiu avansat, inclusiv Iernut, și să urmărim intrarea treptată în exploatare a investițiilor private, precum Mintia. În paralel, trebuie protejată funcționarea capacităților existente, inclusiv prin soluțiile de asigurare a apei la Cernavodă.
Stocarea trebuie dezvoltată împreună cu regenerabilele și rețelele. De exemplu, o baterie cu o capacitate utilizabilă de 100 MWh și o putere de descărcare de 25 MW poate livra, în condiții ideale, timp de patru ore. Acesta este tipul de contribuție utilă la vârful de seară; în exploatare, contează pierderile și condițiile tehnice. Modernizarea rețelelor permite ca energia produsă să ajungă acolo unde este consumată.
Pe termen lung, retehnologizarea Unității 1 și proiectul Unităților 3 și 4 trebuie urmărite cu finanțare, autorizare și calendare realiste. Susțin și investițiile în eficiență și producție pentru autoconsum ale întreprinderilor. Pactul național pentru energie pe care l-am propus urmărește tocmai continuitatea acestor direcții dincolo de schimbările de guvern.
Când ar putea românii să simtă efectele pozitive ale investițiilor în producția de energie și gaze?
Efectele apar în etape. Restabilirea producției de la Cernavodă este importantă pentru creșterea disponibilității sistemului. Pe măsură ce capacitățile noi ies din teste și intră în exploatare, avem resurse suplimentare pentru acoperirea consumului. Este important să distingem energia livrată în timpul probelor de funcționarea comercială stabilă.
Pentru 2027 avem două repere importante. La Iernut, calendarul prezentat indică sincronizarea în trimestrul I și operarea comercială până la finalul semestrului I, în funcție de finalizarea lucrărilor și a verificărilor. La Neptun Deep, operatorii estimează primele gaze în prima jumătate a anului, urmate de creșterea producției. Aceste termene sunt repere de proiect, nu date de la care pot garanta o reducere a fiecărei facturi.
Prețurile din contractele consumatorilor reflectă și achizițiile făcute anterior de furnizori. Beneficiul se poate vedea treptat în oferte mai competitive și printr-o dependență mai redusă de energia cumpărată în perioadele cu prețuri ridicate. Pentru gospodăriile vulnerabile, sprijinul trebuie să continue între timp. Pentru industrie, investițiile și contractele pe termen mai lung trebuie să ofere predictibilitatea necesară menținerii producției.