Consiliul Fiscal avertizează asupra riscului de retrogradare a României. Criza politică a alungat investitorii și a îngreunat împrumuturile statului
Criza politică din România a amplificat incertitudinea economică, a îngreunat accesul statului la finanțare și ar fi contribuit la diminuarea investițiilor străine directe. Avertismentul vine de la Consiliul Fiscal, care atrage atenția că România mai are de trecut un test de credibilitate în 2026 pentru a evita retrogradarea ratingului suveran. Instituția avertizează că blocarea procesului de reducere a deficitului ar putea face iminentă o asemenea decizie.
În opinia privind prima rectificare bugetară din 2026, publicată la 30 octombrie, Consiliul Fiscal arată că întârzierea rectificării a fost provocată de criza politică, ale cărei efecte s-au suprapus peste presiunile economice internaționale.
„Această criză a creat multă incertitudine și a afectat în mod inerent evoluția economiei, dincolo de impactul contracționist al corecției bugetare. Aversiunea față de risc a fost alimentată de criza politică, ce probabil explică parțial și diminuarea investițiilor străine directe în economie”, se arată în sinteza documentului.
Instituția amintește că România a fost afectată și de un context extern dificil, marcat de conflicte militare prelungite, scumpirea energiei și a materiilor prime și înăsprirea politicilor monetare ale Rezervei Federale americane și Băncii Centrale Europene.
În acest context, presiunile asupra leului au contribuit la menținerea inflației la un nivel ridicat, iar estimările privind evoluția economiei în 2026 indică fie o contracție de 0,5%, fie stagnare.
Ratingul de țară, sub presiunea crizei politice și a deficitului
Consiliul Fiscal subliniază că ajustarea deficitului bugetar din 2025 și 2026 a permis României să evite, până acum, retrogradarea ratingului suveran de către principalele agenții internaționale. Continuarea consolidării fiscale este însă esențială pentru păstrarea credibilității financiare a țării.
„Dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje, retrogradarea riscului suveran devine iminentă”, avertizează instituția.
Consiliul Fiscal precizează că agențiile de rating și Comisia Europeană urmăresc atent evoluția finanțelor publice, iar disputele publice privind cifrele bugetare pot afecta percepția investitorilor.
„România are încă de trecut un test de credibilitate în 2026, pentru a evita depunctarea ratingului suveran. Iar discuții publice exacerbate nu ajută!”, se arată în document.
Criza politică a afectat și capacitatea statului de a se finanța de pe piețe. Potrivit Consiliului Fiscal, emiterea de obligațiuni ale României a fost îngreunată, ceea ce a creat dificultăți în asigurarea fluxurilor de lichidități.
Instituția consideră că instalarea unui guvern cu atribuții depline era necesară pentru stabilizarea situației. În schimb, organizarea unor alegeri anticipate ar fi prelungit incertitudinea și ar fi sporit riscul unei retrogradări a ratingului suveran.
Deficitul a coborât la 3,8% din PIB după nouă luni, dar Consiliul Fiscal cere prudență
Datele Ministerului Finanțelor indică un deficit bugetar cash de 3,8% din PIB la sfârșitul primelor nouă luni din 2026, comparativ cu 5,35% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Consiliul Fiscal atrage însă atenția că evoluția trebuie analizată și în raport cu eventualele întârzieri la plata unor obligații ale statului.
Acestea pot avea mai multe surse: facturi aferente programului Anghel Saligny, rambursări de TVA, necesarul suplimentar de finanțare al ministerelor, obligații stabilite prin hotărâri judecătorești sau decalajele dintre cheltuielile efectuate pentru proiectele PNRR și rambursările primite de la Comisia Europeană.
Instituția cere prudență în interpretarea informațiilor despre presupuse sume de zeci de miliarde de lei care nu ar fi incluse în execuția bugetară.
Rectificarea bugetară era, în opinia Consiliului Fiscal, una dintre urgențele noului guvern, atât pentru reducerea întârzierilor la plata facturilor, cât și pentru asigurarea finanțării serviciilor publice până la sfârșitul anului.
Fondurile europene, principalul risc pentru bugetul din 2026
Cea mai mare vulnerabilitate identificată de Consiliul Fiscal pentru execuția bugetară din acest an este capacitatea României de a atrage fondurile europene și de a obține rambursarea sumelor prevăzute în buget.
La sfârșitul lunii septembrie, rata efectivă de absorbție a fondurilor din PNRR, fără a include prefinanțările, era de 54,9%. În cazul granturilor, rata ajunsese la 63,8%, în timp ce pentru împrumuturi era de 36,4%.
Bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii a aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR: 6,5 miliarde de euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde de euro din împrumuturi.
În aceste condiții, încasarea sumelor aferente cererilor de plată 5 și 6 este considerată determinantă pentru atingerea țintelor bugetare.
Consiliul Fiscal mai menționează printre riscuri eventualele șocuri externe și obligațiile suplimentare ale statului, inclusiv cele rezultate din hotărâri judecătorești. Instituția insistă și asupra combaterii evaziunii fiscale și a practicilor de optimizare fiscală care reduc veniturile bugetare.
România ar putea respecta ținta de deficit de 6,25% din PIB
După rectificare, deficitul bugetului general consolidat este estimat la 130,3 miliarde de lei, cu aproximativ 2,5 miliarde de lei peste nivelul prevăzut în bugetul inițial. Ca pondere în PIB, ținta rămâne însă de 6,25%, pe fondul majorării estimării privind produsul intern brut nominal.
Consiliul Fiscal apreciază că există premise pentru atingerea acestei ținte, dar rezultatul depinde de evoluția economiei, de controlul cheltuielilor și, mai ales, de atragerea fondurilor europene.
„Pe baza coordonatelor revizuite ale construcției bugetare și ale evoluțiilor relevate de execuția pe primele 9 luni ale anului, există premise ca deficitul bugetar cash din acest an să atingă ținta de 6,25% din PIB”, arată instituția, cu precizarea că există riscuri care pot afecta această evoluție.
Consiliul Fiscal amintește că respectarea angajamentelor asumate de România în procedura de deficit excesiv este evaluată și prin indicatorul calculat potrivit metodologiei europene ESA. Spre deosebire de deficitul cash, acesta înregistrează cheltuielile pe bază de angajamente, astfel că amânarea plăților nu reduce deficitul raportat în acest sistem.
Opinia Consiliului Fiscal privind prima rectificare bugetară din 2026 a fost aprobată în ședința din 30 octombrie și este semnată de președintele instituției, academicianul Daniel Dăianu.