Rectificarea bugetară ajunge pe masa Guvernului. Adrian Negrescu: „Pacientul este stabilizat, dar nu vindecat”. Statul pune 3,5 miliarde în plus pentru dobânzi
Guvernul are pe agenda ședinței de vineri, 30 octombrie, prima rectificare bugetară din acest an. Proiectul majorează deficitul bugetului general consolidat cu aproximativ 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei, dar menține ținta de deficit la 6,2% din PIB. Sunt prevăzute fonduri suplimentare pentru sănătate, pensii și plata unor datorii ale administrațiilor locale, în timp ce alocările pentru proiecte cu finanțare europeană cu execuție redusă sunt diminuate.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează însă că rectificarea rezolvă doar o parte dintre presiunile financiare ale statului și nu corectează problemele structurale ale bugetului. Într-o declarație acordată publicației „Adevărul Financiar”, acesta descrie situația drept una în care statul reușește să acopere cheltuielile urgente, dar continuă să funcționeze de la o lună la alta.
„Pacientul este stabilizat, dar nu vindecat”, este concluzia analistului.
3,5 miliarde de lei în plus pentru dobânzi
Una dintre cele mai importante observații ale lui Adrian Negrescu privește suma suplimentară alocată pentru plata dobânzilor la datoria publică. Proiectul de rectificare prevede o majorare de 3,5 miliarde de lei pentru această categorie de cheltuieli, aceeași sumă cu care crește deficitul în termeni nominali.
„Cea mai mare sumă nouă nu merge spre investiții sau servicii publice, ci spre plata dobânzilor: 3,5 miliarde de lei în plus, adică exact cu cât crește deficitul. Statul se împrumută mai mult doar ca să poată plăti costul împrumuturilor deja făcute”, a explicat Adrian Negrescu pentru „Adevărul Financiar”.
Analistul atrage atenția că resursele pentru acoperirea cheltuielilor urgente provin în mare parte din reduceri ale unor alocări care nu au fost utilizate la nivelul estimat, inclusiv cele destinate proiectelor cu finanțare europeană.
Datele din proiect arată că veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile sunt diminuate cu aproximativ 1,2 miliarde de lei. Diferența se reflectă în majorarea deficitului nominal cu 3,5 miliarde de lei.
Bani pentru spitale, pensii și primării
Rectificarea urmărește acoperirea unor obligații considerate urgente până la sfârșitul anului. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, în principal pentru medicamente, materiale sanitare și servicii medicale. La Ministerul Sănătății sunt prevăzute, de asemenea, alocări suplimentare de 774 de milioane de lei pentru salariile personalului din serviciile de ambulanță, funcționarea unităților de primiri urgențe și programele de sănătate.
Pentru echilibrarea bugetului de pensii, transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 3,47 miliarde de lei. La Ministerul Afacerilor Interne sunt prevăzute 563 de milioane de lei pentru plata pensiilor din decembrie.
Administrațiile locale primesc aproximativ 2,81 miliarde de lei suplimentar din sumele defalcate din TVA. Din această sumă, două miliarde de lei sunt destinate stingerii arieratelor și plăților restante înregistrate de primării, instituțiile finanțate de acestea și spitalele aflate în rețeaua autorităților locale.
Adrian Negrescu consideră că aceste alocări rezolvă presiuni imediate, dar nu înseamnă că toate obligațiile restante ale statului au fost achitate. Analistul amintește că facturile constructorilor care și-au finalizat lucrările, compensările datorate furnizorilor de energie și unele obligații rezultate din hotărâri judecătorești privind drepturile salariale ale magistraților rămân probleme care trebuie rezolvate.
Acesta susține că ministerele au solicitat suplimentări de aproape 60 de miliarde de lei, însă cele mai multe cereri nu au fost incluse în actuala rectificare.
Fondurile europene, printre sursele reducerilor de cheltuieli
Pentru a face loc suplimentărilor, proiectul reduce cu 5,24 miliarde de lei alocările de la bugetul de stat pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile cu un grad redus de execuție. Aproape cinci miliarde de lei provin din rezerva constituită la Ministerul Finanțelor pentru continuarea finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene.
În același timp, prognoza veniturilor din fonduri europene este revizuită în scădere. Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt estimate cu 4,58 miliarde de lei sub nivelul programat, potrivit datelor prezentate în documentația rectificării.
Pentru Adrian Negrescu, această situație arată că statul ajunge să folosească bani prevăzuți pentru alte destinații pentru a acoperi cheltuieli curente și obligații care nu mai pot fi amânate.
„Un buget care are nevoie de salvare în fiecare toamnă”
Dincolo de cifrele rectificării, analistul consideră că problemele bugetare ale României țin de modul în care este organizat și administrat statul. El indică drept vulnerabilități fragmentarea administrativă, suprapunerea atribuțiilor unor agenții, pierderile companiilor de stat, colectarea insuficientă a TVA și presiunile permanente asupra sistemului de sănătate.
„Un buget care are nevoie de salvare în fiecare toamnă nu suferă de lipsă de bani, ci de un model greșit de funcționare”, a afirmat Negrescu.
În opinia sa, rectificările bugetare nu pot înlocui reformele structurale, iar amânarea acestora menține presiunea asupra finanțelor publice. Analistul avertizează că, în lipsa unor schimbări, ajustarea deficitului ar putea ajunge să fie făcută prin taxe mai mari și investiții mai mici.
Dobânzile ar putea depăși 70 de miliarde de lei anul viitor
Adrian Negrescu avertizează și asupra costului finanțării datoriei publice în 2027. Potrivit estimării sale, cheltuielile cu dobânzile ar putea depăși 70 de miliarde de lei anul viitor, în timp ce România va trebui să continue reducerea deficitului bugetar.
Analistul atrage atenția și asupra evaluărilor agențiilor internaționale de rating, care vor urmări capacitatea autorităților de a ține sub control deficitul și de a începe reformele promise.
„Rectificarea a oprit hemoragia. Tratamentul abia acum trebuie început”, este concluzia lui Adrian Negrescu.
Proiectul aflat pe agenda ședinței de Guvern menține ținta de deficit cash de 6,2% din PIB, dar majorează deficitul în valoare nominală la 130,3 miliarde de lei. Documentul este construit pe baza execuției bugetare din primele nouă luni, perioadă în care deficitul a fost de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în intervalul similar din 2025.