Guvernul pregătește două rectificări bugetare până la finalul anului. Ministerele cer zeci de miliarde de lei suplimentar
Transporturile solicită aproximativ 7,2 miliarde de lei, Ministerul Mediului are nevoie de 1,4 miliarde de lei, iar Ministerul Justiției cere alte 300 de milioane de lei. Guvernul trebuie să acopere cheltuielile urgente și să asigure finanțarea proiectelor în derulare, în timp ce încearcă să respecte ținta de deficit bugetar.
Guvernul pregătește, în premieră, două rectificări bugetare pe final de an, în contextul solicitărilor suplimentare de finanțare venite din partea ministerelor. Prima rectificare ar urma să acopere nevoile urgente ale instituțiilor publice, în timp ce a doua ar avea rolul de a ajusta bugetele pentru închiderea exercițiului financiar.
Solicitările cumulate ale ministerelor se ridică la aproximativ 60 de miliarde de lei. Suma reprezintă necesarul indicat de instituții, nu valoarea fondurilor pe care Guvernul a decis să le aloce.
Printre cele mai importante cereri se numără cea a Ministerului Transporturilor, care are nevoie de aproximativ 7,2 miliarde de lei pentru a încheia anul, inclusiv pentru plata obligațiilor către companiile din subordine. Ministerul Justiției solicită 300 de milioane de lei, în timp ce Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor propune suplimentarea creditelor bugetare cu aproximativ 1,4 miliarde de lei.
Ministerul Mediului cere bani pentru salarii, păduri și proiecte europene
Cea mai mare parte a suplimentării solicitate de Ministerul Mediului este destinată acoperirii unor obligații financiare și continuării proiectelor aflate în derulare.
Din totalul propus, 277,5 milioane de lei ar urma să finanțeze proiectele de împădurire și reîmpădurire prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar alte 237,4 milioane de lei sunt prevăzute pentru proiecte susținute din fonduri externe nerambursabile.
Alte 253,8 milioane de lei sunt destinate serviciilor silvice și compensării proprietarilor de păduri, în timp ce 185,6 milioane de lei ar acoperi tranșele salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
Ministerul a prevăzut, de asemenea, 20 de milioane de lei pentru compensarea activităților de acvacultură din ariile naturale protejate, 27,1 milioane de lei pentru despăgubirea pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic și 30 de milioane de lei pentru lucrări de corecție a torenților și reabilitarea drumurilor forestiere.
În paralel, instituția propune disponibilizarea a 435 de milioane de lei din creditele bugetare aferente proiectelor finanțate prin PNRR. Cele două operațiuni — suplimentarea unor cheltuieli și reducerea altor alocări — arată că rectificarea presupune atât identificarea unor resurse suplimentare, cât și ajustarea fondurilor existente.
Deficitul bugetar, între consolidare fiscală și cheltuieli urgente
Presiunea asupra bugetului vine într-un moment în care Guvernul trebuie să continue reducerea deficitului, fără să blocheze investițiile și plata obligațiilor statului.
Deficitul bugetar a ajuns la 78,3 miliarde de lei după primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,81% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În perioada similară din 2025, deficitul era de 5,31% din PIB. Pentru întregul an, ținta anunțată este de 6,2% din PIB.
În același timp, investițiile publice au continuat să crească. Cheltuielile pentru investiții au însumat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproximativ 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.
Solicitările ministerelor trebuie analizate în acest context. Valoarea cumulată a cererilor nu se traduce automat într-o creștere echivalentă a deficitului: Guvernul poate aproba doar o parte din sumele solicitate, poate redistribui alocările bugetare sau poate ajusta estimările de venituri și cheltuieli.
Guvernul vrea să pregătească rectificarea în regim de urgență
Premierul Luca Niculescu a anunțat, marți seară, la Chișinău, că rectificarea bugetară reprezintă o urgență pentru Executiv și că va începe analiza subiectului miercuri dimineață.
Șeful Guvernului a precizat că pregătirea rectificării și prezentarea situației finanțelor publice vor avea loc în paralel, după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat clarificarea rapidă a situației bugetare.
„Mi se pare logic să știm cum sunt finanțele țării. În același timp, cum ați spus și dumneavoastră, este urgentă rectificarea bugetară. Mâine dimineață mă voi apleca asupra acestui subiect cu celeritate”, a declarat premierul.
Niculescu a subliniat că cele două demersuri nu se exclud și că discuțiile vor continua simultan.
Solicitarea PSD vizează inclusiv situația facturilor neachitate și a lucrărilor executate, dar încă nefacturate. Luni, după ședința conducerii partidului, Sorin Grindeanu a anunțat că formațiunea va realiza analize lunare pentru a verifica stadiul implementării măsurilor din programul de guvernare.
PNRR adaugă presiune asupra calendarului de finanțare
Un alt element important în pregătirea rectificării este calendarul european pentru finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR. Termenele europene pentru încheierea investițiilor și depunerea cererilor finale de plată au fost stabilite pentru 2026, ceea ce face ca ultimele luni ale anului să fie esențiale pentru gestionarea proiectelor eligibile.
În cazul Ministerului Mediului, suplimentarea fondurilor pentru împădurire și reîmpădurire trebuie analizată în raport cu stadiul efectiv al proiectelor și cu obligațiile de plată aferente.
În același timp, reducerea unor credite bugetare nu înseamnă, în sine, că proiectele respective au fost abandonate. Pentru a stabili efectele concrete, este necesară diferențierea între economii realizate, sume care nu mai pot fi utilizate în calendarul actual și fonduri care trebuie redistribuite.
Cele două rectificări bugetare vor trebui, astfel, să răspundă unor obiective care pot intra în tensiune: acoperirea obligațiilor urgente ale statului, continuarea investițiilor și menținerea deficitului în limitele asumate pentru acest an.
Decizia finală va arăta ce solicitări ale ministerelor vor fi aprobate și în ce măsură Guvernul poate asigura finanțarea cheltuielilor de la finalul anului fără să compromită obiectivele de consolidare fiscală.