Macroeconomie

Bugetul pe 2027, între presiunea reducerii deficitului și riscul retrogradării. Nazare: „Nu permite viraje spectaculoase”


Guvernul pregătește bugetul pentru 2027 într-un context în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar, fără să afecteze suplimentar economia și încrederea investitorilor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că Guvernul va analiza vineri în ce stadiu se află pregătirea bugetului pentru 2027 și va discuta calendarul adoptării acestuia. Deciziile privind eventuale ajutoare sau alte măsuri cu impact financiar important vor depinde de spațiul bugetar disponibil și de negocierile din Guvern.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare
Guvernul va analiza vineri în ce stadiu se află pregătirea bugetului pentru 2027 Foto: GEORGE CALIN

„Bugetul anului 2027 nu permite viraje spectaculoase nici pe venituri, nici pe cheltuieli”, a declarat ministrul, avertizând că deciziile luate în următoarele săptămâni vor conta și în evaluările agențiilor internaționale de rating, programate în ianuarie, februarie și martie 2027.

Nazare a precizat că ordonatorii de credite au introdus datele în platforma electronică, iar Ministerul Finanțelor va prezenta în ședința de vineri o evaluare a situației și un calendar pentru adoptarea bugetului. Miniștrii au transmis mai multe propuneri, care sunt analizate în funcție de impactul asupra cheltuielilor și de posibilitățile de finanțare.

Ministrul nu a avansat măsuri concrete privind eventuale ajutoare sau modificări fiscale. Acestea urmează să fie discutate cu premierul și în cadrul Guvernului, astfel încât bugetul să respecte traiectoria de ajustare a deficitului.

Deficitul trebuie redus, dar economia rămâne vulnerabilă

Presiunea asupra bugetului vine în primul rând din deficitul public ridicat. România se află în procedura europeană de deficit excesiv, iar termenul stabilit pentru corectarea acestuia este anul 2030. Recomandările Consiliului UE prevăd limite pentru creșterea cheltuielilor nete, inclusiv un plafon de 4,6% pentru 2027.

Potrivit prognozei de toamnă publicate de Comisia Europeană la 17 noiembrie, deficitul bugetar al României ar urma să scadă de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026 și 5,8% în 2027. Reducerea ar urma să fie susținută în continuare de controlul cheltuielilor curente și de diminuarea investițiilor publice după încheierea unor componente ale finanțării prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Ajustarea fiscală vine însă într-un moment dificil pentru economie. Comisia Europeană estimează că PIB-ul României va scădea cu 0,3% în 2026, înainte de o revenire la o creștere de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028. Consumul privat este afectat de măsurile de consolidare fiscală și de inflația ridicată, iar revenirea economică este așteptată să se producă treptat.

În declarațiile de joi, Alexandru Nazare a invocat o estimare de creștere economică de 1,8% din partea Comisiei Europene, față de 1,7% în prognoza României. În prognoza europeană publicată pe 17 noiembrie, însă, nivelul de 1,8% este estimarea pentru 2027, în timp ce pentru 2026 Comisia anticipează o contracție de 0,3%. Diferența de referință temporală este importantă în evaluarea perspectivelor bugetare.

Agențiile de rating urmăresc deciziile Guvernului

Unul dintre motivele pentru care Ministerul Finanțelor insistă asupra prudenței este evaluarea riscului suveran al României. Alexandru Nazare a avertizat că deciziile luate înainte de aprobarea bugetului vor conta în analizele agențiilor de rating din primele luni ale anului viitor.

Pentru investitori, ratingul suveran este un indicator al riscului asociat finanțării statului. O deteriorare a evaluării sau a perspectivei de rating poate face mai costisitoare împrumuturile României și poate influența randamentele cerute de investitori pentru titlurile de stat. Costurile mai mari de finanțare se pot transmite, în timp, și către companii și populație, prin condiții mai scumpe de creditare.

România trebuie să convingă piețele că poate reduce deficitul fără să abandoneze investițiile necesare dezvoltării economice. Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească, de la aproximativ 60,7% din PIB în 2026 la 62,6% în 2027 și 64,2% în 2028. Dobânzile și deficitele primare ridicate vor continua să pună presiune asupra finanțelor publice.

Discuții cu Bruxelles-ul înainte de definitivarea bugetului

Ministrul Finanțelor a mai spus că România se află într-un dialog constant cu Comisia Europeană și că o misiune a Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare (ECFIN) ar putea veni la București săptămâna viitoare.

Discuțiile sunt importante în condițiile în care România trebuie să respecte angajamentele asumate în procedura de deficit excesiv și să demonstreze că măsurile bugetare sunt compatibile cu traiectoria de ajustare convenită cu instituțiile europene.

Pentru anul 2027, provocarea va fi găsirea unui echilibru între reducerea cheltuielilor, menținerea investițiilor și eventualele măsuri de sprijin solicitate de ministere. În condițiile în care economia este estimată să revină la creștere abia anul viitor, iar datoria publică și costurile cu dobânzile continuă să urce, marja de manevră a Guvernului rămâne limitată.

Citește în continuare