Nota de plată a datoriei publice crește. România cheltuiește cu aproape 27% mai mult pe dobânzi
În primele nouă luni din 2026, statul a plătit pe dobânzi 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, adică o creștere de aproape 27%. Problema e ce rămâne pentru restul bugetului: dacă veniturile nu țin pasul, banii pentru dobânzi trebuie luați de undeva, iar Guvernul ajunge să taie din alte cheltuieli.
Datele Ministerului Finanțelor arată că, între ianuarie și septembrie 2026, statul a plătit 50,63 miliarde de lei pe dobânzi. În aceleași nouă luni din 2025, suma fusese de aproximativ 39,94 miliarde de lei.
Creșterea vine într-o perioadă în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar. Deși statul a reușit să micșoreze diferența dintre veniturile și cheltuielile sale, împrumuturile acumulate în trecut continuă să genereze costuri tot mai mari.
De ce cresc cheltuielile cu dobânzile
România plătește mai mult pe dobânzi din două motive. Mai întâi, statul s-a împrumutat ani la rând pentru că a cheltuit mai mult decât a încasat, iar datoriile s-au adunat. Apoi, banii au devenit mai scumpi: când investitorii văd riscuri în economia unei țări, îi cer dobânzi mai mari ca s-o împrumute.
O parte dintre împrumuturile mai vechi ajung la scadență și trebuie rambursate. Dacă statul nu are suficienți bani disponibili, poate fi nevoit să se împrumute din nou, la condițiile existente pe piață în acel moment.
„Cheltuielile cu dobânzile au crescut din două motive principale: datoria publică a crescut, iar România s-a împrumutat scump în ultimii ani. Statul a ajuns să ia împrumuturi noi din cauza deficitelor bugetare repetate. A avut nevoie de bani atât pentru cheltuielile curente, cât și pentru a plăti datoriile ajunse la scadență”, a declarat Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice (ASE) din București, pentru „Adevărul Financiar”.
România plătește astăzi și pentru împrumuturile făcute cu ani în urmă. Dacă acestea sunt înlocuite cu împrumuturi noi, la dobânzi mai mari, cheltuielile statului pot crește chiar dacă Guvernul încearcă să facă economii în alte domenii.
Deficitul scade, dar dobânzile continuă să crească
În primele nouă luni din 2026, deficitul bugetar al României a fost de 78,30 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în aceeași perioadă din 2025.
Așadar, statul a redus deficitul cu peste 24 de miliarde de lei. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu aproape 11 miliarde de lei.
Explicația este că deficitul arată cât cheltuie statul peste veniturile sale într-o anumită perioadă, în timp ce datoria publică reprezintă împrumuturile acumulate în timp. Chiar dacă deficitul este mai mic, datoria continuă să crească atât timp cât statul are nevoie de noi împrumuturi pentru a-și acoperi cheltuielile.
Reducerea deficitului este un pas important, dar nu înseamnă că România va începe imediat să plătească mai puțin pentru dobânzi. Costurile împrumuturilor deja contractate rămân, iar efectele unor finanțări mai ieftine se pot vedea abia în anii următori.
Ce pierde statul atunci când plătește dobânzi mai mari
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile pune presiune pe buget: pentru a menține neschimbate celelalte cheltuieli, statul trebuie să compenseze costul suplimentar prin venituri sau finanțare. Plata dobânzilor reprezintă costul datoriei și nu trebuie să fie confundată cu rambursarea sumelor împrumutate.
În primele nouă luni din 2026, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, în creștere față de anul trecut. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au reprezentat aproape jumătate din această sumă.
Comparația arată cât de mare a devenit costul datoriei publice. Deși investițiile au continuat să crească, statul trebuie să găsească bani și pentru împrumuturile din trecut, ceea ce îi limitează posibilitatea de a finanța alte proiecte.
„Cele aproximativ 185 de milioane de lei plătite zilnic la dobânzi sunt bani din buget care nu mai ajung la alte priorități publice. Dobânzile trebuie plătite oricum, indiferent de situația economică sau de nevoile oamenilor. Dacă aceste cheltuieli cresc, rămân mai puțini bani pentru investiții, infrastructură, sănătate sau educație”, a avertizat Cristian Păun.
Există însă riscul ca unele proiecte să fie amânate dacă bugetul nu poate acoperi toate nevoile.
În plus, dobânzile sunt cheltuieli pe care statul nu le poate elimina printr-o simplă decizie de reducere a bugetului. Ele trebuie achitate potrivit condițiilor stabilite atunci când au fost contractate împrumuturile.
Cum pot ajunge dobânzile statului să afecteze populația și firmele
Împrumuturile scumpe ale statului pot avea efecte și asupra economiei. Băncile și investitorii pot alege să își plaseze banii în titluri de stat, iar dobânzile oferite de acestea influențează costurile de finanțare de pe piață.
Dacă statul se împrumută la dobânzi ridicate, și firmele pot întâmpina condiții mai dificile atunci când solicită credite. Acest lucru poate duce la amânarea unor investiții, mai ales în cazul companiilor care depind de finanțarea bancară pentru a se dezvolta.
„Costul la care se împrumută statul influențează direct costul finanțării în economie. Băncile și investitorii pot alege titlurile de stat ca formă de plasament, iar randamentele acestora afectează dobânzile și costurile creditelor pentru companii și populație. Dacă statul se împrumută mult și la dobânzi mari, o parte din resursele financiare ajunge să finanțeze datoria publică, nu sectorul privat”, a explicat profesorul de economie.
Pentru o firmă care vrea să cumpere utilaje sau să își extindă activitatea, un credit mai scump poate însemna renunțarea temporară la investiție. În cazul populației, costurile ridicate ale finanțării pot influența decizia de a cumpăra o locuință sau de a lua un împrumut.
Pot scădea cheltuielile cu dobânzile în 2027?
Pentru ca România să plătească mai puțin pentru împrumuturi, este nevoie ca deficitul bugetar să continue să scadă, iar investitorii să aibă mai multă încredere în economia țării.
Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene, datoria publică a României ar urma să ajungă la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,4% în 2027. În același timp, deficitul bugetar este estimat să scadă de la 6,2% din PIB în 2026 la 5,8% în 2027.
România va avea în continuare nevoie de împrumuturi, inclusiv pentru rambursarea celor ajunse la scadență.
„Soluția principală este să continue reducerea deficitului bugetar prin control mai strict al cheltuielilor publice și prin colectarea mai eficientă a veniturilor, fără să afecteze investițiile productive. Sunt la fel de importante stabilitatea fiscală, politicile economice previzibile și folosirea fondurilor europene pentru investiții, pentru că acestea pot reduce nevoia de împrumuturi scumpe”, a declarat Cristian Păun.
Folosirea fondurilor europene pentru investiții poate reduce nevoia statului de a apela la împrumuturi scumpe. În același timp, reducerea deficitului și o economie mai stabilă pot ajuta România să obțină finanțări la dobânzi mai mici.
Chiar dacă acest lucru se va întâmpla în 2027, cheltuielile totale cu dobânzile nu vor scădea neapărat imediat. Statul va continua să plătească pentru împrumuturile deja contractate, iar efectele dobânzilor mai mici se vor vedea treptat, pe măsură ce datoriile vechi sunt rambursate sau refinanțate.