Companiile românești se împrumută tot mai mult de la bănci. Unde ajung banii și ce investiții pregătesc firmele
Rezultatele publicate de Banca Comercială Română (BCR) pentru primele nouă luni din 2026 arată că banca a aprobat credite noi de aproximativ 11,9 miliarde de lei pentru companii, iar portofoliul de credite corporate a crescut cu 14,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Din totalul finanțărilor acordate de BCR, 6,5 miliarde de lei au fost direcționate către sectoare considerate strategice, precum energia, agricultura, sectorul imobiliar, infrastructura și construcțiile.
Datele BNR arată că firmele continuă să se finanțeze într-o măsură importantă din resurse proprii, iar evoluția creditării diferă în funcție de moneda în care sunt acordate împrumuturile. Costul finanțării în lei, garanțiile solicitate și situația financiară a companiilor influențează accesul la credite. O parte dintre împrumuturi sunt folosite pentru investiții, în timp ce altele acoperă cheltuielile curente și plata furnizorilor.
BCR a aprobat credite de 11,9 miliarde de lei. Unde ajung finanțările
Potrivit rezultatelor financiare publicate la 30 octombrie, BCR a aprobat credite corporate în valoare de aproximativ 11,9 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026. În același interval de comparație, portofoliul net de credite acordate companiilor a crescut cu 14,2% în ritm anual.
Peste jumătate din finanțările menționate, respectiv 6,5 miliarde de lei, au fost direcționate către energie, agricultură, sectorul imobiliar, infrastructură și construcții. Aceste domenii presupun frecvent proiecte cu investiții inițiale importante, perioade mai lungi de implementare și nevoi de capital care depășesc disponibilitățile curente ale unei companii.
În primele șase luni din 2026, BCR aprobase credite corporate de aproximativ 6,5 miliarde de lei, dintre care aproape jumătate erau destinate investițiilor.
BCR a mai raportat o participare de aproximativ 2,1 miliarde de lei la finanțările sindicalizate în primele nouă luni.
De ce se bazează firmele mai mult pe banii proprii
Datele din sondajul BNR privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare, publicate în iunie 2026, arată că modelul de finanțare continuă să fie dominat de resursele interne.
Aproximativ 81,6% dintre firme utilizează fonduri proprii, precum disponibilitățile temporare, profitul reinvestit sau banii obținuți din vânzarea unor active. În schimb, numai 7,8% dintre companii au raportat utilizarea creditelor bancare în ultimele 12 luni, iar 8,8% au apelat la descoperit de cont sau linii de credit.
Mai mult, 77,8% dintre firme nu au solicitat finanțare de la bănci sau instituții financiare nebancare în perioada analizată. Situația este diferită în cazul corporațiilor, dintre care peste jumătate au aplicat pentru astfel de finanțări. Agricultura este un alt domeniu în care interesul pentru credite este mai ridicat, aproximativ 35% dintre companii solicitând finanțare.
Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a atras atenția asupra nivelului redus al intermedierii financiare din România. Creditul neguvernamental reprezintă aproximativ 40% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 106%.
„România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate. Înțelegerea acestui paradox este esențială în evaluarea finanțării companiilor. Dezvoltarea economiei României pe baze solide înseamnă direcții concrete și eficiente de susținere a canalelor de finanțare, ceea ce face imperativă creșterea intermedierii financiare. Fără consolidarea acestui canal, potențialul economiei rămâne insuficient valorificat”, a explicat oficialul BNR.
Firmele se împrumută și pentru cheltuielile de zi cu zi
Nu toate împrumuturile companiilor sunt destinate investițiilor sau extinderii afacerilor. Unele firme ajung la bancă pentru a-și putea plăti facturile, salariile și furnizorii la timp, mai ales atunci când încasează banii de la clienți cu întârziere.
Sondajul BNR arată că 22% dintre companiile care au apelat la finanțare externă au folosit banii pentru capital de lucru și plata furnizorilor. Este vorba despre cheltuielile necesare pentru ca activitatea unei firme să continue în mod normal, de la achiziția materiilor prime până la plata angajaților și a facturilor.
De exemplu, o companie poate avea contracte și comenzi în derulare, dar să nu încaseze imediat contravaloarea produselor sau serviciilor livrate. Până când clienții fac plățile, firma trebuie să își achite propriile obligații. În astfel de situații, o linie de credit sau un împrumut pe termen scurt poate acoperi diferența dintre încasări și cheltuieli.
O altă variantă este creditul comercial, prin care furnizorul permite cumpărătorului să achite factura la un termen ulterior. Soluția îi oferă firmei mai mult timp să își organizeze plățile, dar poate pune presiune asupra furnizorului, care trebuie să aștepte încasarea banilor.
Creditele în lei sunt mai scumpe decât cele în euro
Un alt factor care influențează deciziile companiilor este costul împrumuturilor. Datele BNR arată că firmele au apelat mai mult la finanțări în valută în 2026, în condițiile în care dobânzile la creditele noi în lei au rămas semnificativ mai ridicate decât cele aferente împrumuturilor în euro.
Potrivit datelor publicate de BNR, soldul creditelor corporate în lei a scăzut cu 3% în septembrie 2026 față de aceeași lună din anul anterior. În schimb, creditele acordate companiilor în valută, exprimate în lei, au înregistrat o creștere anuală de 20%.
În prima parte a anului, dobânda medie pentru creditele corporate noi în lei s-a situat între 8,3% și 8,8%, în timp ce pentru împrumuturile în euro intervalul a fost de 4-5%.
Banca Națională a României a menținut, la ședința din 8 octombrie 2026, dobânda de politică monetară la 6,50% pe an.
Creditele neperformante sunt mai numeroase în rândul IMM-urilor
Potrivit raportului BNR asupra stabilității financiare, rata creditelor neperformante acordate companiilor nefinanciare a ajuns la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior.
Diferențele sunt mai vizibile între categoriile de companii. În cazul microîntreprinderilor, rata creditelor neperformante era de 7,2%, iar pentru întreprinderile mici ajunsese la 7,1%. În cazul corporațiilor, indicatorul era de 4,7%.
Printre motivele pentru care firmele nu obțin întotdeauna întreaga finanțare solicitată se numără performanța financiară, costurile ridicate ale creditelor, garanțiile insuficiente și birocrația. În sondajul BNR, performanța financiară necorespunzătoare a fost indicată drept principal motiv de refuz sau finanțare parțială de 51% dintre IMM-urile care au întâmpinat astfel de dificultăți, în timp ce costurile ridicate au fost menționate de 31%.
Cosmin Marinescu a explicat că instituțiile de credit iau în calcul și posibilitatea recuperării împrumuturilor atunci când decid dacă acordă finanțare.
„Băncile preferă să acorde mai puține credite, chiar și în condițiile deținerii de resurse suficiente, dacă anticipează costuri mai mari de recuperare a creditelor respective. În literatura de specialitate, acest fenomen este denumit raționalizarea creditului (...)”, a transmis viceguvernatorul BNR.
Cum influențează economia deciziile de investiții
În octombrie, BNR a arătat că activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului. În ritm anual, economia a înregistrat o scădere de 0,4% în trimestrul al doilea.
Evoluția portofoliului BCR arată că există companii care continuă să investească și să solicite finanțare, chiar dacă economia traversează o perioadă dificilă. La nivelul întregii piețe, însă, dependența de resurse proprii, costurile creditelor în lei și diferențele dintre capacitatea financiară a companiilor arată că accesul la finanțare rămâne inegal.