România a împrumutat 4,5 miliarde de euro. Cât costă dobânzile
România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, printr-o nouă emisiune de euroobligațiuni, pentru care va plăti aproximativ 272,5 milioane de euro anual în dobânzi, cât timp toate cele trei tranșe sunt în circulație. Împrumutul vine într-o perioadă în care costurile datoriei publice apasă tot mai mult asupra bugetului. În primele nouă luni din 2026, statul a cheltuit pe dobânzi cu aproape 15,4 miliarde de lei mai mult decât pe cheltuielile de capital.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, România a încasat pe 9 noiembrie suma aferentă celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din 2026. Banii au fost atrași prin trei tranșe, cu scadențe în 2030, 2034 și 2038, pentru acoperirea necesarului de finanțare externă și consolidarea rezervelor în valută.
Deși operațiunea a atras un interes ridicat din partea investitorilor, dobânzile arată că finanțarea rămâne costisitoare, într-un moment în care România încearcă să își reducă deficitul bugetar.
Cât va plăti România pentru cele 4,5 miliarde de euro
Cea mai mare tranșă, de două miliarde de euro, are scadența în 2034 și un cupon anual de 6,125%. Pentru această sumă, statul va plăti dobânzi de 122,5 milioane de euro pe an.
O altă tranșă, de 1,25 miliarde de euro, trebuie rambursată în 2030. Cuponul de 5,25% înseamnă o dobândă anuală de aproximativ 65,6 milioane de euro.
A treia tranșă, tot de 1,25 miliarde de euro, este formată din obligațiuni verzi, cu scadența în 2038. Dobânda anuală de 6,75% reprezintă aproximativ 84,4 milioane de euro.
În total, cele trei împrumuturi generează plăți de dobândă de aproximativ 272,5 milioane de euro anual, până la prima scadență.
Dacă luăm în calcul perioade orientative de patru, opt și 12 ani, dobânzile cumulate ar ajunge la aproximativ 2,26 miliarde de euro. Împreună cu suma împrumutată, valoarea totală de rambursat ar fi de aproximativ 6,76 miliarde de euro.
Statul a plătit pe dobânzi cu 15,4 miliarde de lei mai mult decât pe cheltuielile de capital
Presiunea datoriei publice se vede în execuția bugetară. Potrivit Ministerului Finanțelor, în primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu aproximativ 27% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
În același interval, cheltuielile de capital au fost de 35,25 miliarde de lei. Diferența dintre cele două categorii ajunge la 15,38 miliarde de lei.
Raportate la primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile reprezintă o medie de aproximativ 185 de milioane de lei pe zi.
De ce continuă România să se împrumute
Nevoia de finanțare este alimentată de deficitul bugetar și de datoriile care ajung la scadență. Statul trebuie să acopere diferența dintre venituri și cheltuieli, dar și să ramburseze împrumuturile contractate în anii anteriori.
În studiul economic dedicat României din 2026, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că datoria publică a crescut rapid, iar cheltuielile cu dobânzile aproape s-au dublat între 2020 și 2024.
Instituția consideră că măsurile de reducere a deficitului adoptate până acum sunt importante, dar insuficiente pentru stabilizarea datoriei pe termen mediu și lung.
La rectificarea bugetară din 2026, Guvernul a stabilit o țintă de deficit de 6,25% din PIB. Consiliul Fiscal consideră că există premise pentru atingerea acesteia, dar avertizează asupra riscurilor legate de încasarea fondurilor europene, în special a rambursărilor din PNRR, și de eventualele obligații suplimentare de plată ale statului.
Printre acestea se numără facturile restante, rambursările de TVA și sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, care pot influența execuția bugetară până la sfârșitul anului.
Împrumuturile pe termen lung sunt mai costisitoare
Noua emisiune arată diferențele dintre costurile finanțării în funcție de perioada de rambursare.
Pentru obligațiunile cu scadența în 2030, randamentul la emisiune a fost de 5,256%, în timp ce pentru tranșa din 2034 a ajuns la 6,222%. Cel mai ridicat randament, de 6,783%, a fost înregistrat pentru obligațiunile verzi cu scadența în 2038.
Prin alegerea unor scadențe diferite, România își distribuie rambursările pe mai mulți ani și reduce riscul de a avea sume foarte mari de achitat într-o singură perioadă.
În schimb, împrumuturile pe termen lung presupun dobânzi plătite pentru mai mult timp, iar în cazul acestei emisiuni au și costuri anuale mai ridicate.
Cererea investitorilor a depășit suma împrumutată
Emisiunea a atras un interes important din partea investitorilor internaționali. Potrivit Ministerului Finanțelor, ordinele au depășit inițial nouă miliarde de euro, iar după stabilirea condițiilor finale, cererea s-a situat la șapte miliarde de euro.
Suma a fost de aproximativ 1,6 ori mai mare decât valoarea obligațiunilor emise.
Interesul investitorilor a permis reducerea marjelor față de nivelurile indicative inițiale, cu 20 de puncte de bază pentru tranșa de patru ani și cu 25 de puncte de bază pentru cele de opt și 12 ani.
În cazul obligațiunilor verzi, aproximativ 49% din alocare a revenit investitorilor responsabili social și celor care urmăresc investiții sustenabile, potrivit ministerului.
Riscul de rating poate aduce dobânzi și mai mari
Costurile viitoare ale împrumuturilor depind și de capacitatea României de a-și reduce deficitul și de a menține încrederea investitorilor.
În opinia privind rectificarea bugetară, Consiliul Fiscal avertizează că blocarea procesului de consolidare fiscală ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran al României.
Instituția arată că ajustarea deficitului în 2025 și 2026 a contribuit la evitarea unei asemenea decizii din partea principalelor agenții de rating.
Datoria publică ar putea depăși 63% din PIB în 2027
În prognoza economică publicată în mai 2026, Comisia Europeană estima că deficitul bugetar al României va ajunge la 6,2% din PIB în acest an și la 5,8% în 2027.
În același timp, datoria publică era estimată să crească la 61,6% din PIB în 2026 și la 63,4% în 2027, pe fondul deficitelor încă ridicate și al cheltuielilor cu dobânzile.
Comisia arată că măsurile de consolidare fiscală contribuie la reducerea deficitului, însă ritmul ajustării depinde și de evoluția economiei.
Cele 4,5 miliarde de euro atrase în noiembrie acoperă o parte din necesarul de finanțare al statului, dar adaugă noi obligații de plată în anii următori. În condițiile în care dobânzile consumă deja o parte importantă din resursele bugetare, capacitatea României de a-și reduce deficitul va influența direct costul viitoarelor împrumuturi.