Reducerea deficitului nu aduce încă bani în buzunarele românilor. Ce urmează în 2027
Reducerea deficitului bugetar nu se vede deocamdată în buzunarele românilor, care au suportat deja o parte importantă din costul ajustărilor fiscale. TVA și accizele au crescut, prețurile au rămas ridicate, iar firmele continuă să se confrunte cu incertitudini privind taxele pentru anul viitor.
Deși deficitul a coborât la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, efectele favorabile asupra economiei și asupra ratelor la bancă ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului 2027.
„Pe termen scurt, aproape nimic din ce vede omul în buzunar, și e normal să fie așa. Reducerea deficitului seamănă cu momentul în care o familie începe să-și plătească datoriile la bancă: nu trăiește mai bine de azi pe mâine, dar evită să ajungă în faliment”, a declarat Adrian Negrescu, analist economic, pentru „Adevărul Financiar”.
Prețurile au crescut, iar banii ajung mai greu
Pentru multe familii, 2026 a adus cheltuieli mai mari pentru cumpărăturile obișnuite. Majorarea TVA și a accizelor, alături de scumpiri, a pus presiune pe bugetele oamenilor.
În septembrie 2026, inflația a ajuns la 6,61%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). În august, salariul mediu net a fost de 5.688 de lei, cu 5,6% mai mare decât în aceeași lună a anului trecut. Cu toate acestea, creșterea salariilor nu a fost suficientă pentru a acoperi scumpirile.
Adrian Negrescu spune că reducerea deficitului nu înseamnă că românii vor avea imediat mai mulți bani. Principalul avantaj este că România evită o situație financiară și mai dificilă, care ar putea aduce costuri chiar mai mari pentru populație.
„Practic, câștigul pentru omul obișnuit este că evită o criză. Asta nu se vede în fluturașul de salariu, dar s-ar fi văzut foarte dur dacă nu s-ar fi întâmplat”, a spus analistul economic.
Reducerea deficitului poate ajuta România să își păstreze încrederea investitorilor și să evite împrumuturile tot mai scumpe. Beneficiile nu apar însă imediat în bugetul unei familii.
Firmele nu știu încă la ce taxe să se aștepte
O firmă care nu știe ce impozite va plăti peste câteva luni își planifică mai greu investițiile, angajările sau extinderea activității.
În primele nouă luni din 2026, veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut, potrivit Ministerului Finanțelor. Încasările din TVA au crescut puternic, inclusiv după majorarea cotei standard de la 19% la 21%.
Cheltuielile statului au continuat să crească. Adrian Negrescu atrage atenția că reducerea deficitului s-a bazat în principal pe încasări mai mari, nu pe reducerea cheltuielilor.
„În primele nouă luni, veniturile statului au crescut cu aproape 56 de miliarde de lei față de anul trecut, iar doar TVA-ul a adus peste 23 de miliarde în plus. Cheltuielile au continuat însă să crească, cu peste 31 de miliarde de lei. Diferența dintre cele două cifre este reducerea de deficit de 24 de miliarde. Cu alte cuvinte, deficitul a scăzut pentru că statul a încasat mai mult de la oameni și firme, nu pentru că a cheltuit mai puțin”, a explicat Adrian Negrescu.
Pentru mediul de afaceri, problema nu este doar nivelul taxelor, ci și faptul că regulile se pot schimba de la un an la altul.
„Pentru firme, un deficit mai mic înseamnă în primul rând mai puțin risc de surprize. Cele mai multe schimbări fiscale bruște din ultimii ani au apărut tocmai pentru că statul rămânea fără bani și căuta surse rapide. Dacă deficitul continuă să scadă, presiunea de a inventa taxe noi la fiecare rectificare se diminuează”, a declarat analistul.
Totuși, firmele nu pot conta încă pe o perioadă fără majorări de taxe. Guvernul trebuie să continue reducerea deficitului și în 2027, iar companiile au nevoie să afle din timp ce reguli fiscale vor avea de respectat.
Negrescu consideră că statul trebuie să stabilească mai repede politica fiscală pentru anul viitor, astfel încât antreprenorii să își poată pregăti bugetele și investițiile.
Când ar putea scădea ratele la bancă
Reducerea deficitului poate ajuta România să se împrumute mai ieftin. Deocamdată, statul continuă să plătească sume mari pentru dobânzile datoriei publice.
În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Ministerului Finanțelor.
Dacă situația financiară a României se îmbunătățește, investitorii ar putea cere dobânzi mai mici pentru împrumuturile acordate statului. În timp, acest lucru ar putea ajuta și companiile să obțină finanțare în condiții mai bune.
Pentru românii care au credite, lucrurile se mișcă însă mai greu. Ratele depind și de inflație și de dobânda-cheie stabilită de Banca Națională a României, care este de 6,50% pe an.
Adrian Negrescu estimează că primele reduceri ale dobânzilor ar putea apărea abia în a doua parte a anului viitor.
„Dacă inflația scade și disciplina bugetară continuă, primele reduceri ale dobânzii-cheie ar putea apărea în a doua parte a lui 2027. Abia atunci ar începe să scadă și ROBOR-ul și IRCC-ul, deci și ratele la bancă. Este un proces de un an sau doi, nu de câteva luni”, a declarat acesta.
Cei care au credite nu ar trebui să se aștepte la rate mai mici doar pentru că deficitul a scăzut. Pentru ca acest lucru să se întâmple, inflația trebuie să se reducă, iar BNR să poată coborî dobânda de politică monetară.
2027 ar putea aduce stabilitate, nu ieftiniri peste noapte
Pentru români și firme, anul viitor va depinde în mare măsură de deciziile Guvernului. Dacă reducerea deficitului va continua prin taxe mai mari, presiunea asupra familiilor și companiilor ar putea rămâne ridicată.
„2027 va fi mai degrabă un an al stabilizării decât unul al relaxării. Prima parte a anului va semăna cu finalul lui 2026: prețuri încă ridicate, dobânzi neschimbate și o economie care abia iese din contracție”, a spus Adrian Negrescu.
Analistul consideră că firmele au nevoie în primul rând de reguli clare, pentru a putea decide dacă investesc, angajează oameni sau își extind activitatea.
„Cred că statul trebuie să își definească rapid politicile fiscale pentru 2027, pentru ca mediul de afaceri să își poată dezvolta proiectele pentru anul viitor, inclusiv bugetele și investițiile”, a precizat acesta.
În opinia sa, Guvernul trebuie să treacă de la majorările de taxe la reforme care să îmbunătățească administrarea banilor publici și colectarea veniturilor. Altfel, populația și firmele riscă să suporte în continuare costurile reducerii deficitului, fără să vadă rezultate concrete.
„Românii au plătit deja prețul ajustării. Acum e rândul statului să-și facă partea, prin reforme. Dacă o face, 2027 poate fi anul în care economia își recapătă încrederea. Dacă nu, riscăm încă un an de sacrificii fără rezultat”, a declarat Adrian Negrescu.
Pentru moment, reducerea deficitului este mai degrabă o veste bună pentru finanțele statului decât pentru bugetele familiilor. Românii așteaptă facturi mai mici, rate mai accesibile și taxe stabile, iar firmele au nevoie de predictibilitate. Dacă aceste lucruri se vor întâmpla depinde de măsurile pe care Guvernul le va lua în continuare.