România, tot mai îndatorată. Cum crește finanțarea statului față de cea a companiilor și ce înseamnă pentru investiții
Băncile din România împrumută statul într-un ritm mult mai rapid decât finanțează economia privată. După eliminarea efectului inflației, creditele către stat erau în septembrie cu 8,5% mai mari decât cu un an în urmă, iar cele către firme și populație crescuseră cu doar 1,4%.

Asta se întâmplă în timp ce statul plătește tot mai mult pe dobânzi, iar Comisia Europeană vede datoria publică urcând la 64,2% din PIB în 2028. Pentru firmele care vor să investească, întrebarea e cât de ușor și cât de scump se vor mai putea împrumuta.
Băncile își majorează expunerea față de stat mai repede decât creditarea economiei
La sfârșitul lunii septembrie a acestui an, creditul guvernamental acordat de instituțiile de credit ajunsese la 298,25 miliarde de lei, în creștere cu 15,7% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Băncii Naționale a României.
În comparație, creditul neguvernamental, care include finanțarea acordată populației, companiilor și altor sectoare, a crescut cu 8,2%, până la 480,26 miliarde de lei.
Diferența este și mai mare după eliminarea efectului inflației. Creditul guvernamental a crescut cu 8,5% în termeni reali, față de numai 1,4% în cazul creditului neguvernamental.
Creditul guvernamental include și titlurile de datorie publică deținute de instituțiile de credit, prin care băncile finanțează statul.
Creditele în lei pentru firme și alte sectoare scad, cele în valută cresc
În septembrie 2026, creditele în lei acordate altor sectoare decât populația, categorie care include societățile nefinanciare și instituțiile financiare nemonetare, însumau 115,85 miliarde de lei. Valoarea era cu 2,9% mai mică decât în aceeași lună din 2025.
În schimb, creditele în valută acordate acelorași sectoare au ajuns la 145,60 miliarde de lei, în creștere cu 20% față de anul precedent, atunci când sunt exprimate în lei.
Evoluția este diferită de cea a creditelor în lei acordate populației. Acestea au crescut cu 9,2% față de septembrie 2025, până la aproximativ 205 miliarde de lei.
Diferențele pot avea legătură cu costurile împrumuturilor, cu nevoile de finanțare și cu moneda în care firmele obțin venituri. Pentru o companie care încasează în lei, un credit în euro poate deveni mai costisitor dacă moneda națională se depreciază. În schimb, firmele care încasează în valută sunt mai puțin expuse acestui risc.
Și depozitele în valută cresc mai repede decât cele în lei
La sfârșitul lunii septembrie 2026, depozitele în valută ale altor sectoare decât populația, categorie care include companiile, ajunseseră la 71,55 miliarde de lei, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit BNR.
În comparație, depozitele în lei ale acelorași sectoare au crescut cu 7,4%, până la aproximativ 194,21 miliarde de lei.
O parte din diferență este influențată și de evoluția cursului de schimb. Exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 9,7% față de septembrie 2025.
Firmele care exportă, plătesc furnizori din străinătate sau au credite în euro preferă de cele mai multe ori să țină bani în valută. Tendința se vede în datele BNR: atât creditele, cât și depozitele în valută ale companiilor au crescut mai repede decât cele în lei.
Statul plătește în medie 185 de milioane de lei pe zi pentru dobânzi
În primele nouă luni din 2026, România a cheltuit 50,63 miliarde de lei pentru dobânzile aferente datoriei publice, față de 39,94 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor.
Diferența este de 10,69 miliarde de lei, echivalentul unei creșteri de 26,8%. Raportată la perioada analizată, suma din 2026 reprezintă o medie de aproximativ 185 de milioane de lei pe zi. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns deja la 2,5% din PIB.
În același interval, veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la aproximativ 522,69 miliarde de lei. Dobânzile au avansat de peste două ori mai repede decât încasările statului.
Calculele realizate pe baza datelor Ministerului Finanțelor arată că dobânzile au reprezentat aproximativ 9,7% din veniturile bugetare în primele nouă luni din 2026, față de 8,6% în perioada similară din 2025.
Creșterea costurilor datoriei a depășit și economiile realizate la cheltuielile de personal. Acestea au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, pe fondul înghețării salariilor din sectorul public, în timp ce dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei. Majorarea dobânzilor a fost de aproximativ 2,4 ori mai mare decât reducerea cheltuielilor de personal.
În același timp, deficitul bugetar s-a redus la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în primele nouă luni din 2025.
Datoria publică ar putea ajunge la 64,2% din PIB în 2028
Potrivit prognozei economice publicate de Comisia Europeană pe 17 noiembrie 2026, datoria publică a României ar urma să ajungă la 60,7% din PIB la sfârșitul acestui an, să crească la 62,6% în 2027 și să atingă 64,2% în 2028.
Pentru 2025, Comisia estimează un nivel de aproximativ 59% din PIB. Dacă prognoza se confirmă, ponderea datoriei în economie va crește cu peste cinci puncte procentuale în trei ani.
În același timp, deficitul bugetar este estimat să scadă de la 6% din PIB în 2026 la 5,8% în 2027 și 5,6% în 2028.
Comisia Europeană estimează că deficitele încă ridicate și plățile de dobânzi vor continua să contribuie la creșterea datoriei publice.
Investițiile publice au crescut, dar firmele se confruntă cu alte dificultăți
În primele nouă luni din 2026, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, față de 82,61 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit Ministerului Finanțelor.
Creșterea de aproximativ 30,5% a depășit ritmul de majorare a cheltuielilor cu dobânzile, de 26,8%. Datele arată că investițiile publice au continuat să avanseze, în ciuda costurilor mai mari ale datoriei.
Dobânzile plătite în primele nouă luni din 2026 au reprezentat echivalentul a aproximativ 47% din cheltuielile pentru investiții publice, față de 48,3% în perioada similară din 2025.
Pentru anii următori, Comisia Europeană estimează o încetinire a creșterii investițiilor, pe măsură ce efectul proiectelor finanțate prin PNRR se diminuează. Absorbția fondurilor europene de coeziune ar putea susține în continuare investițiile.
Situația este diferită în cazul mediului privat. În prognoza din noiembrie, Comisia Europeană arată că investițiile private au fost afectate în 2026 de o perioadă prelungită de instabilitate politică, de incertitudinea economică și de creșterea costurilor energiei.
Ce ar putea schimba situația în următorii doi ani
Comisia Europeană estimează că economia României se va contracta cu 0,3% în 2026, înaintea unei reveniri de 1,8% în 2027 și 2,2% în 2028.
Pentru acest an, instituția estimează o inflație medie armonizată de 7,9%, care ar urma să coboare la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028.
Reducerea inflației ar putea permite relaxarea treptată a politicii monetare, ceea ce ar crea condiții mai favorabile pentru finanțare și ar susține creșterea creditării, potrivit prognozei europene.
În același timp, Comisia anticipează o revenire treptată a investițiilor private, susținută de îmbunătățirea încrederii și de reducerea incertitudinii politice. Instituția avertizează și că reapariția instabilității ar putea afecta consolidarea bugetară, încrederea investitorilor și proiectele private.