Deficitele bugetare repetate au împins România într-un cerc al îndatorării: statul cheltuiește mai mult decât încasează, acoperă diferența prin împrumuturi și plătește dobânzi tot mai mari. În 2026, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la aproximativ 61 de miliarde de lei, adică 3% din PIB.
Criza politică din România a amplificat incertitudinea economică, a îngreunat accesul statului la finanțare și ar fi contribuit la diminuarea investițiilor străine directe. Avertismentul vine de la Consiliul Fiscal, care atrage atenția că România mai are de trecut un test de credibilitate în 2026.
Guvernul are pe agenda ședinței de vineri, 30 octombrie, prima rectificare bugetară din acest an. Proiectul majorează deficitul bugetului general consolidat cu aproximativ 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei, dar menține ținta de deficit la 6,2% din PIB.
Deficitul bugetar a coborât la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta avertizează însă că dobânzile în creștere, obligațiile de plată și incertitudinile privind încasările din PNRR limitează spațiul pentru cheltuieli noi.
Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, investiții în echipamente militare moderne și dezvoltarea industriei de apărare din România.
Secțiunea de finanțe din programul de guvernare al lui Luca Niculescu leagă reducerea deficitului de plafonarea creșterii cheltuielilor și de prioritizarea investițiilor. Contractele noi finanțate din bugetul de stat ar urma să fie semnate numai cu sursa de finanțare identificată pentru întreaga execuție.
Valentin Tătaru, economist ING Bank România: estimează o scădere economică de 5,5% în acest an pentru România, dar se aşteaptă totodată şi la o creştere a înclinaţiei spre economisire din partea consumatorilor.
Valoarea Produsului Intern Brut (PIB) calculat la paritatea puterii de cumpărare a urcat, anul trecut, la 65% din media zonei euro, de la 62% în 2018, conform datelor Eurostat.
Programul de convergență 2020 publicat de Ministerul Finanțelor Publice pe 24 mai 2020 arată că economia va înregistra o scădere de 14,4% în trimestrul al doilea al anului.
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 2,4% în primul trimestru din acest an, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Comisia Europeană (CE) prognozează în estimările revizuite pentru anul 2020 o cădere de 6% a PIB-ului României în 2020, urmată de o revenire de 4,2% în 2021.
Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 18,06 miliarde lei (1,67% din PIB), față de un deficit de 5,47 miliarde lei în perioada similară din 2019 (0,52% din PIB).
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că România va înregistra o contracție economică de 5% în 2020, conform raportului World Economic Outlook.
O redeschidere graduală a economiei va începe la finalul lunii mai, este o presupunere realistă pe fondul datelor concrete și ale evenimentelor din economie în contextul pandemiei, relevă cea mai recentă analiză ING Bank România.
Pachetul de măsuri fiscale luate pentru a veni în sprijinul economiei reprezintă 2% din PIB, a declarat astăzi Ministrul Finanțelor. Acesta a explicat cum va fi susținut șomajul tehnic și cum se vor acorda creditele garantate.
Românii au fost la fel de harnici în ultimii doi ani, astfel că, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut anul trecut față de 2018 identic cu 2018 față de 2017: cu 4,1%.
În martie 2018, Institutul Național de Statistică a publicat ultima actualizare a unei analize, cu date de la finalul lui 2015, privind datoriile aferente sistemului de pensii din România, atât cele aflate în plată, cât și cele ce vor fi datorate persoanelor actualmente active.