Analize

Economia României a crescut peste așteptări, dar recesiunea nu este exclusă. Ce spun noile prognoze


Produsul Intern Brut al României a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, peste așteptările analiștilor, dar avansul nu șterge evoluția slabă din prima parte a anului. După primele nouă luni, economia este încă pe minus, iar perspectivele pentru întregul an rămân incerte. România ar putea încheia 2026 aproape de stagnare, însă o ușoară contracție economică nu poate fi exclusă, pe fondul consumului fragil și al dificultăților din industrie.

O săgeata care indică scădere
Creșterea PIB-ului nu salvează economia României, care va ajunge cel mult la stagflație Foto: arhivă

România a primit o veste bună în privința evoluției economice, după ce Institutul Național de Statistică a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu trimestrul precedent. Este o revenire importantă după un început de an dificil, însă nu suficientă pentru a elimina riscul unei contracții economice pe ansamblul anului.

Datele publicate de INS arată că, în primele nouă luni din 2026, PIB-ul a fost cu 0,3% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, pe seria brută, și cu 1% mai mic pe seria ajustată sezonier.

Rezultatul din trimestrul al treilea a fost cu mult peste așteptările pieței, care anticipa o creștere de aproximativ 0,5%. În urma publicării datelor, mai multe instituții financiare au început să își reevalueze estimările privind evoluția economiei românești.

BCR vede acum o contracție de numai 0,1%, dar prognoza ING este mai pesimistă

BCR Erste Bank a revizuit în sus prognoza privind evoluția economiei României în 2026, de la o contracție de 0,7% la una de numai 0,1%. Practic, banca vede acum o economie foarte aproape de stagnare.

Revizuirea vine după ce avansul din trimestrul al treilea a depășit considerabil estimările inițiale. Economiștii BCR consideră că investițiile, inclusiv cele susținute prin fonduri europene, ar fi putut avea o contribuție importantă la această revenire.

ING Bank păstrează deocamdată prognoza de contracție economică de 0,5% pentru 2026, însă admite că aceasta pare acum prea pesimistă. Banca așteaptă publicarea datelor detaliate privind structura PIB, programată pentru 7 decembrie, înainte de a decide dacă își modifică estimările.

Economiștii ING iau în calcul că investițiile au susținut puternic creșterea din trimestrul al treilea, în timp ce contribuția negativă a consumului privat s-a redus. Agricultura și construcțiile ar fi putut avea, de asemenea, un rol important.

Pentru 2027, ING estimează o creștere economică de 2,2%.

O perspectivă apropiată are și BCR, care anticipează o revenire a economiei la un ritm de creștere de aproximativ 2,2% în 2027.

CFA România avertizează în continuare asupra unei recesiuni ușoare

Deși datele din trimestrul al treilea au fost peste așteptări, nu toți analiștii consideră că România va reuși să încheie anul pe creștere.

Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, își menține estimarea privind o contracție economică ușoară în 2026. Acesta consideră că revenirea din trimestrul al treilea a fost susținută în principal de investițiile finanțate prin PNRR.

Potrivit acestuia, rezultatul pozitiv nu schimbă încă imaginea de ansamblu, în condițiile în care economia a înregistrat o scădere de 0,3% în primele nouă luni, pe seria brută.

În schimb, sondajul CFA România din octombrie arată o anticipație medie de creștere economică de 0,1% pentru întregul an. Diferența dintre această valoare și estimarea personală a președintelui asociației arată cât de aproape de stagnare se află, în acest moment, așteptările analiștilor.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează, la rândul său, o contracție economică de 0,4% în 2026, potrivit prognozei actualizate la sfârșitul lunii octombrie.

Creșterea din trimestrul al treilea a fost susținută de investiții, nu de revenirea consumului

Una dintre cele mai importante întrebări este dacă avansul de 2,1% reprezintă începutul unei redresări economice sau o revenire temporară, susținută de factori care nu se vor repeta în aceeași măsură în trimestrul al patrulea.

Investițiile publice și private, proiectele finanțate din fonduri europene, construcțiile și agricultura au putut contribui la rezultatul pozitiv.

În schimb, consumul gospodăriilor rămâne o vulnerabilitate. Măsurile de consolidare fiscală, inflația și diminuarea puterii de cumpărare au limitat cheltuielile populației.

Datele analizate de BNR arată că vânzările cu amănuntul au continuat să scadă în ritm anual în trimestrul al treilea, chiar dacă declinul s-a temperat. Industria a rămas, de asemenea, în contracție.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o scădere de 1,6% a consumului privat în 2026, ceea ce arată că economia nu beneficiază încă de un motor intern solid de creștere.

Această situație este importantă și pentru trimestrul al patrulea. Dacă investițiile finanțate prin PNRR își reduc ritmul, iar consumul nu își revine, economia ar putea pierde o parte din impulsul câștigat în trimestrul al treilea.

BNR menține dobânda-cheie la 6,5%, iar inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare

Un alt obstacol în calea redresării economice este nivelul ridicat al inflației.

În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94%, iar BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% pe an.

Costurile ridicate ale finanțării și presiunile asupra prețurilor limitează atât capacitatea populației de a consuma, cât și disponibilitatea companiilor de a face investiții.

În plus, sondajul CFA România din octombrie arată că analiștii anticipează o inflație de 6,33% în următoarele 12 luni și un curs de 5,472 lei pentru un euro.

Deficitul bugetar rămâne o altă constrângere. Participanții la sondajul CFA estimează un deficit de 6,6% din PIB pentru 2026 și de 5,8% pentru 2027. Ajustarea fiscală este necesară, dar poate exercita în continuare presiune asupra consumului și activității economice.

România poate evita recesiunea anuală, dar revenirea rămâne fragilă

În acest moment, scenariile privind încheierea anului 2026 sunt împărțite între o contracție ușoară și o stagnare cu o creștere marginală.

Creșterea de 2,1% din trimestrul al treilea a îmbunătățit considerabil perspectiva și a determinat deja unele bănci să își revizuiască estimările. Totuși, rezultatul nu șterge scăderea înregistrată în primele nouă luni și nici nu demonstrează că economia a intrat într-un ciclu de creștere sustenabilă.

O revenire a consumului, menținerea investițiilor și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor fi esențiale pentru rezultatul final al anului.

România nu se află, pe baza evoluției trimestriale din primele trei trimestre ale anului, într-o recesiune tehnică. Dar rămâne posibil ca PIB-ul să înregistreze o ușoară contracție pe ansamblul anului 2026.

Verdictul va depinde în mare măsură de evoluția din trimestrul al patrulea și de datele detaliate pe care INS urmează să le publice la începutul lunii decembrie.

Citește în continuare