România, campioană la scăderea productivității în UE. Ce se întâmplă cu angajații și salariile
Pentru fiecare oră de muncă, economia României a produs în trimestrul al doilea mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea, de 1,2%, a fost cea mai mare din Uniunea Europeană, în timp ce majoritatea țărilor au avansat. Cel mai greu o simte industria: acolo, potrivit BNR, costurile cu salariații raportate la producție au continuat să crească, iar firmele au început să dea oameni afară.

Potrivit Eurostat, productivitatea muncii pe oră lucrată a scăzut cu 1,2% în România în trimestrul al doilea din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a crescut cu 0,8%.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că produsul intern brut a scăzut cu 0,3% în primele nouă luni din 2026, pe seria brută. Economia a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, pe seria ajustată sezonier, dar avansul anual a fost de numai 0,1%, pe seria brută.
România, cea mai mare scădere a productivității muncii din UE
Datele Eurostat arată că România a avut cea mai mare scădere anuală a productivității pe oră lucrată dintre statele membre, fiind urmată de Cehia, cu un minus de 0,8%, și Portugalia, cu 0,5%. În schimb, Slovenia a înregistrat o creștere de 5,8%, Danemarca de 3,5%, iar Letonia de 3,4%.
Și productivitatea calculată pe persoană ocupată a scăzut în România, cu 0,8%, în timp ce media europeană a crescut cu 0,9%. Irlanda și Italia au fost celelalte două state care au înregistrat scăderi ale acestui indicator.
De ce produce economia românească mai puțină valoare pe oră lucrată
Comisia Europeană arată, în prognoza publicată pe 17 noiembrie, că economia României este afectată de slăbirea consumului, incertitudinea economică și costurile ridicate ale energiei.
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în septembrie cu 6,2% față de aceeași lună din 2025, iar cea a industriei prelucrătoare cu 7,2%. În primele nouă luni, producția industrială s-a redus cu 3,9%, iar cea a industriei prelucrătoare cu 5,1%, pe seria ajustată sezonier.
În industria auto, costurile salariale raportate la producție au crescut cu 14%
Raportul BNR asupra inflației, publicat pe 16 noiembrie, arată că scăderea activității economice a avut efecte diferite asupra costurilor muncii.
La nivelul întregii economii, costul unitar al muncii a scăzut ușor, cu 0,1% în trimestrul al doilea din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul precedent, indicatorul crescuse cu 2,3%.
Costurile salariale raportate la producție au crescut cu 5,7%, după un avans de 4,1% în primele trei luni ale anului. În industria auto, creșterea a ajuns la 14%.
BNR explică evoluția din industrie prin continuarea scăderii producției. În industria auto, firmele au încercat să își ajusteze cheltuielile prin reducerea personalului, în timp ce salariile au continuat să crească, dar într-un ritm mai lent.
Agricultura și construcțiile au contribuit la scăderea ușoară a costului unitar al muncii. În industrie companiile au continuat să suporte costuri mai mari raportate la producție.
O altă diferență apare în datele Eurostat privind costul orar al muncii. Acesta a crescut cu 1,8% în România în trimestrul al doilea, cel mai mic avans din UE, față de media europeană de 3,2%. În sectorul de afaceri, creșterea a fost însă de 3,4%, peste media UE de 3,1%.
Ce legătură există între productivitate și salariile angajaților
Raportul BNR arată că ritmul anual de creștere a salariului mediu brut a încetinit la 3,4% în trimestrul al doilea din 2026. În sectorul privat, salariile au crescut cu 5%, în timp ce în sectorul public au scăzut cu 2,4%, pe fondul înghețării salariilor și al plafonării unor bonusuri.
Potrivit BNR, încetinirea creșterii salariale s-a datorat, în parte, „contribuției practic nule a productivității muncii” și relaxării condițiilor de pe piața muncii.
BNR avertizează și asupra riscului unor „creșteri salariale superioare câștigurilor de productivitate, în special în servicii”.
Potrivit INS, salariul mediu net a ajuns în septembrie la 5.717 lei, cu 5% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut. După ajustarea cu inflația, salariul real a fost însă cu 1,5% mai mic. Este a 15-a lună consecutivă în care puterea de cumpărare a salariului scade față de aceeași lună a anului precedent.
Companiile reduc personalul, în special în industrie
Datele BNR arată că firmele au început să își ajusteze numărul de angajați la condițiile economice mai dificile.
Numărul salariaților din economie a scăzut cu 1,2% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Același ritm de scădere s-a menținut și în iulie-august.
În industrie, numărul angajaților s-a menținut pe parcursul anului cu aproximativ 4% sub nivelul din perioadele corespunzătoare ale anului trecut. Scăderi de peste 8% au fost înregistrate în industria auto, în ramurile mari consumatoare de energie, precum chimia, metalurgia și prelucrarea lemnului, dar și în industria ușoară.
În același timp, rata locurilor de muncă vacante a coborât la 0,5%, cel mai mic nivel din ultimii 15 ani.
Rata șomajului a urcat la 6,8% în trimestrul al doilea, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, înainte să coboare la 6,4% în iulie-august, potrivit BNR. Datele INS indică o reducere la 6,3% în septembrie, însă numărul șomerilor, de aproximativ 517.100, era cu 26.200 mai mare decât în aceeași lună din 2025.
Ce pierde economia: investiții mai dificile și competitivitate mai slabă
Potrivit BNR, fabricile produc mai puțin, dar plătesc mai mult pe muncă pentru fiecare produs. Pentru firmele care exportă, asta înseamnă prețuri mai greu de ținut la nivelul concurenței și contracte mai greu de câștigat.
Comisia Europeană arată că investițiile private din România au fost afectate în 2026 de incertitudinea economică și de costurile energiei. În schimb, investițiile publice, inclusiv cele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, au susținut economia.
Potrivit prognozei publicate pe 17 noiembrie, Comisia Europeană estimează că economia României se va contracta cu 0,3% în 2026, urmând să crească cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028.
Datele INS arată deja o îmbunătățire a activității economice în trimestrul al treilea din 2026, dar această revenire nu înseamnă automat că productivitatea muncii a început să crească.