INTERVIU. Bogdan Pătrălăgeanu (INS), despre economia României: inflație, consum și salarii
Economia stagnează, consumul gospodăriilor și producția industrială sunt în scădere, iar inflația erodează puterea de cumpărare. Bogdan Pătrălăgeanu, consilier în cadrul Unității de Comunicare a INS, explică ce arată datele despre venituri, salarii, piața muncii și perspectivele pentru 2027.

Consumul populației și producția industrială au înregistrat scăderi în prima jumătate a anului 2026, în timp ce investițiile au continuat să susțină economia. În paralel, prețurile au crescut într-un ritm mai rapid decât salariile, ceea ce a redus puterea de cumpărare a populației.
Bogdan Pătrălăgeanu, consilier în cadrul Unității de Comunicare a Institutului Național de Statistică (INS), a explicat pentru „Adevărul Financiar” cum trebuie interpretate evoluțiile principalilor indicatori economici.
PIB-ul României, între stagnare, consum în scădere și investiții publice
Potrivit celor mai recente date publicate de INS, PIB-ul României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent, iar raportat la aceeași perioadă a anului trecut a înregistrat o scădere de 1,9%, pe seria ajustată sezonier. Cum trebuie interpretată această evoluție și ce sectoare economice au contribuit cel mai mult, pozitiv sau negativ, la dinamica PIB-ului în primul semestru? Dincolo de evoluția PIB-ului, care sunt indicatorii statistici pe care îi considerați cei mai relevanți pentru a evalua starea economiei României în prezent? Ce ne arată evoluția consumului, a investițiilor, a producției industriale și a pieței muncii despre direcția în care se îndreaptă economia?
Analiza principalelor agregate macroeconomice din primul semestru al anului 2026 (S1 2026) oferă o imagine clară a unei economii aflate într-o fază de stagnare spre contracție tehnică, caracterizată printr-o schimbare structurală a motoarelor de creștere. Datele indică o ajustare a PIB-ului (scădere de cca. 0,6% pe seria brută și 1,6% pe seria ajustată sezonier față de S1 2025), determinată de scaderea cererii interne și a industriei, atenuată parțial de investițiile publice.
Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat o scădere ( -2,5% în S1 2026), generând o contribuție negativă la dinamica PIB. Gospodăriile își optimizează cheltuielile, reducând achizițiile de bunuri de folosință îndelungată și orientându-se spre o economisire de precauție sau acoperirea cheltuielilor de strictă necesitate.
Formarea Brută de Capital Fix: Investițiile au rămas pe un trend pozitiv, reprezentând indicatorul cu contribuție pozitivă la PIB în S1 2026.
Economia traversează o tranziție de la modelul bazat exclusiv pe consum către un model susținut de acumularea de capital. Această dinamică este susținută prioritar de proiectele publice de infrastructură și absorbția fondurilor europene.
Industria continuă trendul descendent (scăderi de -2,7 in S1 din 2026), având un impact negativ consistent asupra valorii adăugate brute din economie. Sectorul industrial resimte costurile ridicate cu energia.
Punctul de sprijin pentru evitarea unei recesiuni profunde rămâne ritmul de execuție a investițiilor de stat și implementarea reformelor structurale pentru atragerea capitalului privat.
Sectorul construcțiilor a înregistrat o evoluție ascendentă, impulsionat în special de investițiile în infrastructura publică mare și de proiectele derulate prin fonduri europene.
În primul semestru al anului, agricultura a marcat un aport pozitiv la dinamica VAB. Impreună, cele două ramuri au constituit principalele motoare de susținere a economiei în prima jumătate a anului.
Rata anuală a inflației a ajuns la 6,6% în septembrie 2026, însă serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar cele alimentare cu 3%. De ce există diferențe atât de mari între categoriile de produse și servicii și în ce măsură indicele general al inflației reflectă presiunea resimțită efectiv de gospodării?
Diferențele dintre evoluția prețurilor la produsele alimentare, mărfurile nealimentare și servicii se explică prin faptul că fiecare categorie de consum are mecanisme proprii de formare a prețurilor, structuri specifice de cost și o dinamică distinctă a cererii și ofertei.
Totodată, actualizarea și/sau modificarea legislației naționale cu impact asupra prețurilor și tarifelor bunurilor și serviciilor cumpărate de gospodăriile populației (de exemplu, modificări ale cotelor de TVA și accizelor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază, plafonarea prețurilor pentru gazele naturale sau liberalizarea prețurilor la energie, ajustarea tarifelor reglementate) reprezintă un factor cu influență directă asupra evoluției indicilor prețurilor de consum și a inflației.
Indicii prețurilor de consum față de luna corespunzătoare din anul precedent, din tabelul de mai jos, oferă o imagine detaliată a evoluției inflației anuale pentru perioada septembrie 2025- septembrie 2026.
Indicele preţurilor de consum (IPC) este un indicator economic ce măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate între două perioade de timp date (perioadă curentă şi perioadă de bază). IPC este un indice care măsoară media schimbărilor de preţ plătite de consumatori pentru un coş fix de bunuri şi servicii, utilizând ponderi din perioada de bază a indicelui.
Ponderile utilizate pentru calculul indicilor preţurilor de consum sunt obţinute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. Ponderile se actualizează periodic. Astfel, începând din ianuarie 2026, în calculul IPC se utilizează ponderile rezultate din structura cheltuielilor medii efectuate de o gospodărie în anul 2024.
Rata anuală a inflației la servicii a fost 11,1% în septembrie 2026
În luna septembrie 2026, comparativ cu luna septembrie a anului precedent, toate grupele de servicii au înregistrat creșteri de tarife. Câteva exemple relevante:
• Serviciile de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 14,1%.
• Tarifele abonamentelor de televiziune au crescut cu 14,0%.
• Grupa „Alte servicii” a înregistrat o majorare a tarifelor cu 13,1%.
• Tarifele pentru cinematografe, teatre, muzee, învățământ și turism au înregistrat o creștere cu 8,9%.
• Serviciile medicale au înregistrat o majorare a tarifelor cu 8,5%.
• Serviciile de igienă și cosmetică s-au scumpit cu 8,1%.
Creșterea de 11,1% a prețurilor serviciilor, comparativ cu luna septembrie 2025, poate fi explicată prin structura costurilor din acest sector, multe servicii depinzând într-o măsură mai mare de costul forței de muncă și de cheltuielile curente de funcționare (costuri cu utilitățile și carburanții).
De asemenea, impactul deprecierii monedei naționale a fost a resimțit imediat de segmentul serviciilor de piață având în vedere că prețurile serviciilor de telefonie și al abonamentelor TV sunt exprimate în euro.
În perioada noiembrie 2025 - septembrie 2026, serviciile reprezintă componenta inflației cu cea mai ridicată creștere anuală.
Comparativ cu septembrie 2025, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%
Creșterea prețurilor la mărfurile nealimentare cu 7,1% în septembrie 2026 a fost determinată de evoluția prețurilor la combustibili (+19,2%), produse cultural-sportive (+6,6%), tutun, țigări (+5,7%), îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie și mercerie (+5,8%), încălțăminte (+5,5%), articole chimice (+5,3%), gaze naturale (+4,6%) produse de uz casnic și mobilă (+3,9%), articole de igienă, cosmetice și medicale (+3,6%) și energie electrică (+1,4%).
Declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu la sfarșitul lunii februarie 2026 a dus la majorarea consistentă a prețurilor la benzină și motorină, astfel că, în luna septembrie 2026, prețul motorinei a înregistrat o creștere anuală de 37,6%, iar cel al benzinei o majorare anuală de 28,4%.
Începând cu luna iulie 2026, un element important în analiza evoluției ratei anuale pe segmentul mărfurilor nealimentare este manifestarea unui efect statistic favorabil la nivelul prețurilor energiei electrice, asociat cu ieșirea din baza de calcul a majorărilor substanțiale generate de liberalizarea pieței de energie din luna iulie 2025. În acest sens, creșterea prețurilor în perioada de 11 luni de la încetarea plafonării prețurilor la electricitate (luna iunie 2026 față de luna iunie 2025) a fost de 60,0%, iar în luna iulie 2026 creșterea anuală la energia electrică a fost 3,4%.
Pentru gazele naturale se continuă reglementarea prețului pentru consumatorii casnici în cadrul unui mecanism de protecție ce a fost modificat la 1 aprilie 2026 și care se va aplica până în luna martie 2027.
Prin urmare, evoluția preturilor la energia electrică si gaze naturale pentru consumatorii casnici este influențată nu doar de costurile de producție și de distribuție, ci și de schimbările intervenite în mecanismele de reglementare și sprijin energetic.
Comparativ cu septembrie 2025, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,0%
Rata mai redusă a inflației alimentare de 3% în luna septembrie 2026 nu înseamnă că toate prețurile pentru produsele alimentare au crescut uniform, existand diferențe semnificative în interiorul acestei categorii.
În septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, creșteri de prețuri s-au înregistrat pentru următoarele mărfuri: cacao și cafea (+11,9%), ouă (+10,8%), ulei, slănină, grăsimi (+7,1%), pește și conserve din pește (5,4+%), alte produse alimentare (+5,0%), pâine, produse de franzelărie și specialități (+4,8%), băuturi alcoolice (+4,7%), lapte si produse lactate (+4,6%), carne, preparate și conserve din carne (+4,1%).
Au scăzut prețurile pentru fructe proaspete (-16,7%), legume și conserve de legume (-5,2%), produse de morărit (-3,3%), citrice și alte fructe meridionale (-4,7%), zahăr (-1,7%), unt (-1,0%).
Temperarea de ritm a inflației alimentare a fost determinată de un context favorabil pe piețele materiilor prime agroalimentare, precum și de oferta abundentă de fructe și legume pe plan local.
Veniturile populației cresc, dar nivelul de trai nu se îmbunătățește automat
În trimestrul al doilea din 2026, veniturile totale medii lunare au fost de 10.204 lei pe gospodărie, iar cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei, reprezentând 84,8% din venituri. În ce măsură creșterea nominală a veniturilor s-a transformat într-o îmbunătățire reală a nivelului de trai? Cât de reprezentativă este media statistică pentru situația unei gospodării obișnuite și ce ne spun datele despre capacitatea românilor de a economisi?
Creșterea veniturilor medii nominale nu trebuie confundată cu o creștere a bunăstării populației. Într-un context în care inflația depășește de multe ori creșterea veniturilor, iar o parte importantă a bugetelor de familie este absorbită de cheltuieli, cresterea veniturilor poate coexista cu stagnarea sau chiar în unele cazuri deteriorarea nivelului de trai. Pentru a evalua distribuția reală a acestei evoluții,ar fi necesar o analiză aprofundată (pe decile) ca si valorile medii lunare ale celor doi indicatori.
Deși câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.688 de lei în august 2026, salariul real a înregistrat a 14-a lună consecutivă de scădere. Cum trebuie să interpretăm această diferență dintre salariul nominal și cel real? În ce domenii se resimte cel mai puternic decalajul dintre majorările salariale și creșterea prețurilor și cât din scumpiri au reușit să acopere veniturile suplimentare?
Evoluţia indicelui câştigului salarial real din ultimele luni indică faptul că indicele prețurilor de consum a crescut într-un ritm mai accelerat decât indicele câştigurilor salariale nete, ceea ce înseamnă o reducere a puterii de cumpărare a salariaţilor.
Chiar dacă la nivelul întregii economii câştigul salarial a crescut în fiecare lună a anului 2026, comparativ cu lunile corespunzătoare ale anului 2025, indicele preţurilor de consum a crescut într-un ritm mai accentuat pentru aceeaşi perioadă de referinţă. În termeni reali, această evoluție s-a resimțit la nivelul întregii economii, dar în special în activitățile economice care înregistrează lunar, fie cele mai reduse câştiguri salariale, fie scăderi ale câştigurilor salariale medii nete lunare comparativ cu anul precedent ori uşoare creşteri ale câştigurilor salariale medii nete lunare comparativ cu anul precedent, dar care nu acoperă creşterea indicelui prețurilor de consum.
Românii cumpără mai puține bunuri. Ce arată evoluția comerțului cu amănuntul
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,1% în primele opt luni din 2026, comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria ajustată sezonier. În august, indicatorul a crescut cu 2,3% față de luna precedentă. Ce ne spune această evoluție despre comportamentul de consum al populației? Putem vorbi despre o reducere a cantităților cumpărate pe fondul inflației și al diminuării puterii de cumpărare?
În primele opt luni din 2026, vânzările din magazine au fost, în ansamblu, mai mici decât în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de 5,1% după eliminarea efectului sezonului și al numărului de zile lucrătoare. Indicatorul urmărește evoluția volumului vânzărilor, adică cantitățile de bunuri vândute. Din valoarea încasată se elimină efectul modificării prețurilor, pentru a compara vânzările din perioade diferite . Scăderea de 5,1% arată deci că s-au vândut mai puține bunuri, nu doar că s-a încasat mai puțin. Scăderea s-a văzut la toate cele trei categorii:
- produse nealimentare: - 6,5%;
- alimente, băuturi și tutun: - 4,2%;
- carburanți: -2,6%.
Evoluția recentă. În august 2026, vânzările au crescut cu 2,3% față de iulie 2026. Cea mai mare creștere a fost la produsele nealimentare (+4,0%). Urmează carburanții (+1,8%) și alimentele (+0,6%). Față de august 2025, volumul vânzărilor este practic neschimbat, cu o creștere de doar 0,1%. Alimentele sunt mai jos cu 1,9%, iar nealimentarele și carburanții sunt aproape la nivelul de anul trecut.
Ce înseamnă toate acestea pentru consum. Datele INS arată o ușoară revenire în august 2026, după mai multe luni mai slabe Este însă prea devreme să spunem dacă această creștere va continua și în perioada următoare. Vânzările de alimente rămân sub nivelul de anul trecut, iar cele de produse nealimentare au scăzut mult în prima parte a anului.
Inflația și puterea de cumpărare. Statistica noastră arată ce și cât se vinde, nu și motivele pentru care oamenii cumpără mai puțin sau mai mult. Prețurile, veniturile, economiile sau încrederea în viitor pot influența consumul, dar acest indicator (volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul) nu le măsoară. De aceea nu putem spune cât din scădere se datorează inflației sau puterii de cumpărare.
Șomajul în rândul tinerilor, unul dintre dezechilibrele pieței muncii
Rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la 30,8%, un nivel mult peste cel înregistrat la nivelul întregii populații. Cum explicați această diferență și ce probleme structurale ale pieței muncii scoate ea la iveală? Există și un dezechilibru între generații care ar putea pune presiune, în anii următori, asupra sistemului de pensii?
Este adevărat că România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15-24 ani între țările UE. Aceasta se poate explica prin faptul că în România există o particularitate pe care, poate, sociologii o pot explica mai bine, aceea că tinerii rămân mai mult timp alături de părinți nefiind nevoiți să-și poarte singuri de grijă, aceștia putând să-și continue studiile, inclusiv cele universitare, fără a simți presiunea financiară (suportată de părinți) și implicit nevoia stringentă de a-și căuta un loc de muncă. Însă nu întotdeauna acest aspect este valabil, existând situații în care tinerii nu-și găsesc foarte ușor un loc de muncă pentru că nu îndeplinesc anumite condiții impuse de angajator, cum ar fi, în primul rând, experiența pentru un anumit domeniu de activitate. Este evident că, la ora actuală, ne confruntăm cu un dezechilibru între generații, numărul persoanelor vârstnice de peste 65 de ani depășind pe cel al tinerilor de până în 16 ani. Toate acestea pot avea consecințe în viitor asupra sistemului de pensii întrucât un număr tot mai mic de persoane aflate în activitate vor trebui să contribuie la sistemul asigurărilor sociale pentru ca numărul tot mai mare de pensionari să-și poată primi pensia lunară.
Datele INS arată că veniturile medii lunare pe persoană sunt considerabil mai mari în mediul urban decât în mediul rural. Cum au evoluat aceste diferențe în ultimii ani și în ce măsură ritmul mai rapid de creștere a veniturilor din rural a contribuit la reducerea decalajului? Ce observăm în privința cheltuielilor gospodăriilor și a nivelului de trai în cele două medii?
Dacă luăm în discuție trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul II 2024, constatăm că, veniturile totale medii lunare pe o persoană au crescut cu 28,9% la nivel național, respectiv cu 947,27 lei.
Analizând medii de rezidență, veniturile au crescut cu 29,2% în mediul urban și cu 31,9% în mediul rural. Deși ritmul de creștere a fost mai accentuat în mediul rural, veniturile populației din mediul urban au rămas semnificativ mai ridicate.
În ceea ce privește decalajul urban-rural, acesta s-a majorat în valoare absolută, de la 1285,69 lei în trimestrul II 2024 la 1591,10 lei în trimestrul II 2026, dar s-a redus ușor în termeni relativi. În concluzie putem spune că urbanul polarizează cele mai mari venituri nominale.
Revenind acum la partea de cheltuieli, cheltuielile totale ale gospodăriilor populației au înregistrat o tendință ascendentă în perioada 2024–2026, cu unele fluctuații trimestriale. În trimestrul II 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, creșterea cheltuielilor a fost ușor mai accentuată în mediul urban, ceea ce a contribuit la majorarea decalajelor dintre cele două medii de rezidență. În același trimestrul II 2026, cheltuielile totale ale gospodăriilor populației au reprezentat 84,8% din veniturile totale, pondere în ușoară creștere față de trimestrul II 2024 (84,3%), dar în scădere față de trimestrul IV 2025 (87,8%). Această evoluție evidențiază o reducere recentă a proporției veniturilor alocate cheltuielilor, mai accentuată în mediul rural, unde ponderea acestora a coborât la 84,6%, de la 88,7% în trimestrul IV 2025.Prin urmare, se poate concluziona că în ultimele două trimestre ponderea cheltuielilor în venituri s-a redus, fără ca această tendință să se confirme și în comparația cu trimestrul II 2024.
Industria românească nu a recuperat pierderile din 2025
Producția industrială a crescut în august cu 1,6% față de luna precedentă, pe serie ajustată sezonier, dar a fost cu 2,7% mai mică decât în august 2025. Cum trebuie interpretată această evoluție? Ce indică datele statistice despre situația industriei românești și despre contribuția acestui sector la economia națională?
Cele două cifre se referă la luna august 2026 în raport cu perioade diferite:
- +1,6% față de iulie 2026: producția a crescut de la o lună la alta. Creșterea s-a văzut în toate cele trei domenii: industria extractivă (+1,4%), industria prelucrătoare (+1,3%) și energie (+0,9%).
- - 2,7% față de august 2025: în august 2026 s-a produs mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut. Industria prelucrătoare a scăzut cu 3,4%. Energia a scăzut cu 1,1%. Industria extractivă (petrol, gaze, cărbune, minereuri, piatră) a crescut cu 7,7%.
Cumulat, pe primele opt luni din 2026. Producția industrială este mai mică cu 3,7% față de aceeași perioadă din 2025. Industria prelucrătoare a scăzut cu 4,8%, industria extractivă este aproape la același nivel (−0,1%), iar energia a crescut cu 1,6%.
Cum se interpretează aceste date: Industria a avut o revenire în august 2026 față de iulie 2026, dar nu a recuperat nivelul din anul 2025. Scăderea din primele opt luni reflectă în principal evoluția industriei prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în producția industrială
Contribuția la economie. Aceste date arată cum evoluează producția industrială, dar nu măsoară direct contribuția industriei la creșterea economiei. Pentru acest lucru se folosesc datele din conturile naționale trimestriale (ponderea în valoarea adăugată și în PIB). [ponderea industriei în PIB, trim II 2026 circa 16%.]
Estimările privind PIB-ul sunt revizuite periodic, pe măsură ce INS primește informații suplimentare. De ce apar aceste diferențe între primele estimări și datele ulterioare și ce tipuri de informații pot schimba rezultatele inițiale? La ce dimensiuni pot ajunge aceste revizuiri până la publicarea datelor definitive?
Motivele principale ale revizuirii sunt urmatoatele:
a. Disponibilitatea treptată a surselor de date
b. Alinierea la standardele metodologice
c. informații noi care conduc la revizuiri: Datele din bilanțurile contabile ale societăților, surse administrative, cercetari statistice
Amplitudinea revizuirilor:
Primele estimări privind PIB-ul au un caracter de „semnal” rapid, bazat pe estimări preliminare. Pe măsură ce datele sunt disponibile , statisticienii integrează surse administrative exhaustive: bilanțurile contabile ale societăților comerciale, date fiscale detaliate, precum și rezultatele din anchetele statistice structurale (cum este AS – Ancheta Structurală in Intreprinderi).
În condiții economice normale, diferența dintre datele provizorii și cele definitive se încadrează într-un ecart de +/- 0,2 până la +/- 0,5 puncte procentuale. Totuși, în cazul revizuirilor majore de tip benchmark sau în perioade de criză și volatilitate ridicată (ex. , inflație ridicata, modificări metodologice la anul de bază), ecartul cumulat până la publicarea datelor finale la orizontul de 24 de luni poate ajunge sau depăși de la +/-1,0 la +/- 1,5 puncte procentuale.
Aceste ajustări nu reprezintă erori de calcul, ci o oglindire din ce în ce mai fidelă și complexă a realității economice, pe măsură ce tabloul contabil devine complet.
Ce tendințe se conturează pentru economia României în 2027
Privind spre 2027, ce tendințe se conturează pe baza evoluției actuale a indicatorilor statistici? Care sunt principalele riscuri și ce indicatori ar trebui urmăriți pentru a evalua evoluția economiei, a salariilor, a puterii de cumpărare și a pieței muncii?
De obicei statistica măsoară un fenomen care a avut loc, adică un fenomen din trecut, deja încheiat ca și perioadă de timp. Noi nu putem face previziuni asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor. Însă, ca să răspund totuși la întrebare, aș putea să vă spun că tendințele pentru anul 2027 se vor contura în funcție de deciziile la nivel guvernamental în baza datelor pe care INS le pune la dispoziția factorilor de decizie, lunar. Astfel, măsurile adoptate și felul în care acestea vor fi percepute în economie, vor contribui la o evoluție pozitivă sau, dimpotrivă, negativă a viitorilor indicatori statistici.