Analize

Banii trimiși din diaspora susțin consumul din țară. Când sunt impozitate transferurile și ce verifică ANAF


Milioane de români locuiesc și lucrează în străinătate, iar o parte dintre banii câștigați ajung periodic în conturile familiilor rămase în țară. Pentru multe gospodării, aceste transferuri reprezintă un sprijin financiar important, folosit pentru plata facturilor, cumpărarea alimentelor, întreținerea locuințelor sau finanțarea unor cheltuieli medicale și educaționale. Dincolo de efectul asupra bugetelor familiale, banii proveniți din străinătate contribuie și la fluxurile financiare ale economiei românești.

Bancnote în dolari americani așezate lângă un telefon mobil și un laptop.
Banii trimiși din diaspora susțin veniturile familiilor din România. Foto: arhivă

Potrivit datelor Băncii Mondiale, remiterile personale primite de România au ajuns la aproximativ 10,65 miliarde de dolari în 2025, echivalentul a 2,48% din produsul intern brut. Indicatorul nu include însă exclusiv banii trimiși de emigranți rudelor, ci și alte transferuri între gospodării rezidente și nerezidente, precum și remunerarea unor categorii de lucrători transfrontalieri sau sezonieri.

Dimensiunea mobilității românilor este reflectată și de datele Eurostat. La 1 ianuarie 2024, aproximativ trei milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cel mai numeros grup de cetățeni europeni care trăiau într-un alt stat membru decât cel de cetățenie.

Din punct de vedere fiscal, banii primiți de la rudele plecate în străinătate nu sunt automat venituri impozabile. Codul fiscal include donațiile în categoria veniturilor neimpozabile, iar ANAF a clarificat că transferurile între rude pot reprezenta donații, daruri manuale sau datorii, în funcție de împrejurările fiecărei situații. Diferența apare atunci când sumele provin, în realitate, din activități economice sau când proveniența lor nu poate fi justificată în cadrul unei verificări fiscale.

Câți bani ajung în România din transferurile personale

Românii din străinătate au trimis acasă peste 7 miliarde de euro în 2025, iar în primul trimestru din 2026 sumele au urcat cu 16% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor BNR. Din cele 1,8 miliarde de euro din T1 2026, 1,3 miliarde vin de la cei stabiliți afară de peste un an, restul de la angajați cu contracte mai scurte. Germania (409 milioane de euro) a depășit pentru prima dată în doi ani și jumătate Regatul Unit (373 milioane).

Fluxul invers este mult mai mic: în 2024, din România au plecat circa 1,7 miliarde de euro, iar soldul net, adică încasările minus plățile, a fost de aproximativ 5 miliarde de euro, arată Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie al BNR, într-o analiză publicată pe reţeaua LinkedIn, potrivit Agerpres.

SursăCe măsoarăCifră
Banca MondialăRemiteri personale primite, inclusiv alte transferuri între gospodării rezidente și nerezidente10,65 mld. dolari (2,48% din PIB)
EurostatIntrări din transferuri personale și remunerarea angajaților2,5% din PIB; sold pozitiv de circa 6,9 mld. euro
BNRÎncasări din transferuri ale lucrătorilor și din remunerarea angajaților pe termen scurtpeste 7 mld. euro
BNRAcelași indicator, primul trimestru1,8 mld. euro, +16% față de T1 2025

Pentru economie, contează în balanța externă: fără aceste intrări, deficitul de cont curent din 2024 ar fi fost de 35,7 miliarde de euro, nu de 28,9 miliarde, potrivit Eurostat. Pentru familii, Cristian Popa descrie banii ca pe un sprijin pentru sute de mii de gospodării, în special pentru cheltuieli de trai, educație și sănătate. Cât ajunge în consum și cât în economii sau în plata datoriilor depinde de fiecare gospodărie.

Când sunt neimpozabili banii primiți de la rude și când devin venit

Banii primiți de la rude sunt, de regulă, venit neimpozabil. Articolul 62 lit. p) din Legea 227/2015 (Codul fiscal) include în această categorie sumele primite cu titlu de moștenire ori donație, pentru care nu există obligație declarativă.

Pe 12 martie 2025, ANAF a precizat că transferurile între rude se încadrează în donații sau daruri manuale, deci sunt neimpozabile, ori, după împrejurări, pot fi datorii, tot surse neimpozabile. Darurile primite la nunți sau botezuri sunt tratate la fel.

Un părinte care lucrează în Germania și îi trimite copilului din România bani pentru chirie sau facturi nu creează, prin transfer, un venit impozabil pentru acesta. Copilul nu datorează impozit și nu depune Declarația unică doar pentru acești bani. Condiția, spune ANAF, este ca părintele să poată justifica sursa fondurilor și să plătească impozitul aferent, dacă îl datorează.

Banii devin venit impozabil când plătesc, de fapt, o activitate economică: servicii prestate, activități independente, chirii sau alte operațiuni. Ele se analizează după categoria fiscală din care fac parte. Faptul că expeditorul este rudă sau că banii vin dintr-un cont din străinătate nu schimbă natura operațiunii.

Trei cazuri în care încadrarea nu e evidentă:

  • Transferuri lunare regulate. Comunicatul ANAF nu leagă tratamentul fiscal de frecvența sau de suma transferurilor, ci de natura lor (donație, datorie sau plată pentru ceva) și de proveniența banilor. O sumă lunară pentru întreținerea părinților rămâne, în principiu, sprijin familial; aceeași sumă plătită pentru o muncă prestată este venit.
  • Bani trimiși pentru o proprietate. Dacă ruda din țară se ocupă de renovarea sau închirierea apartamentului unui om plecat și primește un onorariu, plata are contraprestație și se analizează ca venit dintr-o activitate. Dacă doar plătește, din banii primiți, taxele sau reparațiile proprietății expeditorului, nu câștigă nimic; merită totuși păstrat un înscris care arată destinația banilor.
  • Numerar fără urmă bancară. Aici riscul crește, pentru că, potrivit comunicatului ANAF din 12 martie 2025, inspectorii verifică dacă ruda avea banii și dacă sumele pot fi urmărite (trasabilitate), iar în numerar trasabilitatea e mai greu de arătat. Dacă documentele lipsesc sau sunt incomplete, ANAF poate stabili o bază de impozitare ajustată (art. 146 alin. 3 din Codul de procedură fiscală), iar sumele a căror sursă rămâne neidentificată se impozitează cu 70%.

Donație, împrumut sau venit: cum faci diferența

Pentru a stabili cum este încadrat un transfer, contează trei aspecte: dacă banii trebuie dați înapoi, dacă sunt primiți în schimbul unui serviciu sau bun și dacă proveniența lor poate fi justificată.

Tip de transferCum îl recunoști
Donație sau dar manualFără obligație de restituire și fără contraprestație
ÎmprumutObligație efectivă de restituire, cu sumă și condiții stabilite
Venit din activitate economicăBanii plătesc un serviciu, o muncă, o chirie sau o vânzare

Un împrumut trebuie să fie real: dacă nimeni nu se așteaptă să fie restituit, este o donație prezentată formal drept datorie, iar documentul nu schimbă situația de fapt.

Venitul cu sursă neidentificată nu este o a patra categorie de transfer, ci ceea ce rămâne când niciuna dintre cele trei de mai sus nu poate fi dovedită. Dacă sursa e identificată, chiar și ca venit impozabil, ANAF a precizat că se aplică impozitul categoriei respective, nu cota de 70%.

Ce raportează băncile automat către ONPCSB

Băncile raportează automat transferurile externe de peste 10.000 de euro, iar operatorii de remitere pe cele de peste 2.000 de euro, dar raportarea nu înseamnă impozit.

Potrivit Legii 129/2019, instituțiile de credit și cele financiare transmit Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) rapoarte despre transferurile externe în și din conturi care ating echivalentul în lei a 10.000 de euro, inclusiv operațiunile legate între ele. Pentru activitatea de remitere de bani pragul este echivalentul a 2.000 de euro, iar raportarea revine exclusiv entităților prin care se face remiterea, nu celui care primește banii. Tranzacțiile suspecte se raportează indiferent de valoare.

Ce verifică ANAF

ANAF poate cere explicații despre banii primiți chiar dacă ei sunt neimpozabili: verifică intrările și ieșirile de fonduri și, la banii de la rude, dacă expeditorul îi avea și dacă sumele pot fi urmărite.

În verificarea situației fiscale personale, potrivit ANAF, inspectorii examinează înscrisurile despre intrările și ieșirile de fonduri și despre creșterea sau scăderea patrimoniului în perioada verificată. Când persoana invocă bani primiți de la rude, ei verifică proveniența sumelor (dacă ruda le deținea) și trasabilitatea lor. Rudele au dreptul să refuze furnizarea de dovezi (art. 66 din Codul de procedură fiscală), dar persoana verificată care prezintă documente incorecte, incomplete sau false, ori refuză să le prezinte, riscă o bază de impozitare ajustată și o decizie de impunere.

Diferența este considerată semnificativă dacă veniturile estimate de ANAF depășesc cu mai mult de 10% față de cele declarate, dar cu cel puțin 50.000 de lei. Pragul nu limitează transferurile și nu înseamnă că oricine primește peste 50.000 de lei de la rude intră automat în control. Este un criteriu de risc, nu un plafon de impozitare a donațiilor.

Persoanele cu risc primesc înainte o notificare de conformare. Au 30 de zile ca să își reanalizeze situația și, dacă e cazul, să depună sau să corecteze declarațiile, iar până la expirarea termenului ANAF nu pornește selecția pentru verificare.

Un ordin publicat în Monitorul Oficial la începutul lunii iulie 2026 permite și inspectorilor Direcției Generale Antifraudă Fiscală să verifice situația fiscală personală și să aplice impozitul de 70% pe veniturile cu sursă neidentificată. Proiectul din aprilie prevedea ca ei să stabilească direct impozitul, cu dobânzi și penalități, fără să mai trimită cazul altor structuri ANAF.

Când se aplică impozitul de 70% pentru sursele neidentificate

Una dintre cele mai importante modificări fiscale din ultimii ani este majorarea impozitului aplicat veniturilor a căror proveniență nu poate fi identificată. Prin Legea nr. 296/2023, articolul 117 din Codul fiscal a fost modificat, iar cota a crescut de la 16% la 70%. Noua cotă se aplică deciziilor de impunere emise începând cu 1 iulie 2024.

Potrivit prevederilor legale, veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată sunt impozitate cu 70% din baza impozabilă ajustată. Prin decizia de impunere, ANAF stabilește cuantumul impozitului și al obligațiilor fiscale accesorii.

Instituția a precizat explicit în comunicatul din martie 2025 că impozitul de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, inclusiv celor care se încadrează în categoriile de venituri impozabile și neimpozabile prevăzute la articolele 61 și 62 din Codul fiscal.

Un transfer familial nu intră automat sub incidența acestei cote. Dacă beneficiarul poate demonstra că banii reprezintă o donație sau un împrumut real, suma nu devine venit cu sursă neidentificată doar pentru că a fost primită din străinătate.

Situația este diferită atunci când persoana nu poate explica proveniența banilor sau când documentele și explicațiile prezentate nu permit stabilirea sursei. Într-un asemenea caz, în urma verificărilor și a stabilirii bazei impozabile ajustate, poate interveni impozitarea cu 70%.

Ce documente ar trebui să păstreze cei care primesc bani din străinătate

Pentru a evita dificultățile în cazul unei verificări, persoanele care primesc periodic bani de la rudele plecate în străinătate ar trebui să păstreze documente care arată cine a făcut transferul, ce sumă a fost trimisă și care a fost natura operațiunii.

Printre documentele utile se numără extrasele de cont, confirmările transferurilor bancare și documentele emise de serviciile de transfer de bani. Acestea pot fi completate de un înscris sau de un contract care explică natura transferului, în special atunci când este vorba despre o donație ori despre un împrumut.

În cazul unui împrumut, documentul ar trebui să precizeze suma acordată, identitatea părților și condițiile de rambursare. Este important ca împrumutul să fie unul real, cu obligație efectivă de restituire, nu o donație prezentată formal drept datorie.

De asemenea, pot fi utile documentele care arată proveniența banilor la expeditor: contractul de muncă, fluturașii de salariu, extrasele bancare sau alte documente care demonstrează existența veniturilor și a economiilor. Acestea pot ajuta la explicarea faptului că persoana din străinătate avea posibilitatea financiară să transfere sumele respective.

Citește în continuare