Euro se apropie de maximul istoric. Cum îi afectează pe români creșterea cursului, de la rate și vacanțe până la prețurile din magazine
Euro se apropie din nou de maximul istoric și o nouă creștere a cursului ar putea aduce cheltuieli mai mari pentru români. Primii care ar putea simți diferența sunt cei care au deja o vacanță planificată în străinătate sau intenționează să plece în concediu, precum și cei care au rate în euro și își primesc salariile în lei. Efectele s-ar putea vedea și în prețurile din magazine, în condițiile în care România a importat bunuri de peste 88 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului.
Banca Națională a României (BNR) a afișat vineri, 6 noiembrie, un curs de 5,3408 lei pentru un euro, în ușoară creștere față de ziua precedentă, când moneda europeană era cotată la 5,3398 lei. Euro rămâne astfel aproape de maximul istoric de 5,3527 lei, înregistrat pe 6 octombrie.
Chiar dacă creșterea de vineri este de numai 0,1 bani, nivelul ridicat al cursului poate avea consecințe asupra bugetelor românilor. O eventuală depreciere a leului înseamnă că pentru aceeași sumă în euro trebuie plătiți mai mulți lei, iar diferențele devin mai importante atunci când este vorba despre o rată lunară, o vacanță sau o achiziție de câteva mii de euro.
Cât ar putea crește ratele românilor care au credite în euro
Pentru persoanele care au credite în euro și sunt plătite în lei, evoluția cursului valutar contează în fiecare lună. Chiar dacă suma datorată băncii rămâne aceeași în moneda europeană, o creștere a euro înseamnă mai mulți lei necesari pentru achitarea ratei.
La cursul BNR din 6 noiembrie, o rată de 300 de euro înseamnă 1.602,24 lei. Dacă moneda europeană ar ajunge la 5,50 lei, aceeași rată ar costa 1.650 de lei. Diferența ar fi de aproape 48 de lei pe lună, respectiv aproximativ 573 de lei într-un an, dacă nivelul cursului s-ar menține.
Pentru o familie care plătește lunar 500 de euro, rata ar crește de la 2.670,40 lei la 2.750 de lei. Asta ar însemna aproape 80 de lei în plus în fiecare lună, fără ca suma datorată în euro să se modifice.
Românii care au împrumuturi în lei nu sunt afectați direct de creșterea euro, dacă ratele lor nu sunt legate prin contract de cursul valutar.
Vacanțele în străinătate ar putea deveni mai scumpe
Creșterea euro ar putea fi resimțită și de românii care își pregătesc vacanțele. Multe pachete turistice, rezervări hoteliere și servicii de călătorie sunt calculate în moneda europeană, astfel că prețul final în lei poate crește odată cu euro.
De exemplu, o vacanță de 1.500 de euro costă 8.011,20 lei la cursul BNR din 6 noiembrie. Dacă euro ar ajunge la 5,50 lei, pentru același pachet turistic ar trebui plătiți 8.250 de lei. Diferența ar fi de aproape 239 de lei.
În cazul unei familii care alege o vacanță de 3.000 de euro, suma ar crește de la 16.022,40 lei la 16.500 de lei, adică aproape 478 de lei în plus. Pentru cei care își stabilesc din timp bugetul de concediu, o asemenea diferență poate însemna bani mai puțini pentru mese, excursii sau alte cheltuieli la destinație.
Nu toate rezervările vor fi însă afectate în aceeași măsură. Românii care au achitat integral vacanța la un preț fix în lei nu vor plăti automat mai mult dacă euro crește ulterior.
Situația poate fi diferită pentru cei care au achitat doar un avans și urmează să plătească restul sumei în euro. Aceștia pot ajunge să suporte diferența de curs, în funcție de condițiile contractului.
Același lucru este valabil și pentru turiștii care rezervă cazarea în euro, însă plătesc direct la hotel, în momentul sosirii. Dacă între rezervare și plată moneda europeană se apreciază, costul în lei poate fi mai mare.
România a importat bunuri de peste 88 de miliarde de euro. Ce se întâmplă cu prețurile din magazine
Un euro mai scump poate influența și prețurile produselor cumpărate de români. România importă numeroase bunuri, de la alimente și îmbrăcăminte până la electrocasnice, autoturisme și echipamente folosite de companii.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele opt luni din 2026, importurile României au totalizat 88,27 miliarde de euro, cu 3,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Aproape trei sferturi din valoarea bunurilor importate, respectiv 72,5%, au provenit din statele Uniunii Europene. Cele mai mari ponderi în totalul importurilor au fost înregistrate la mașini și echipamente de transport, cu 36,6%, urmate de alte produse manufacturate, cu 27,1%.
Ce estimează CFA România. Euro ar putea ajunge la 5,50 lei până la sfârșitul lui 2027
Analiștii financiari se așteaptă ca leul să continue să piardă din valoare în raport cu euro. Potrivit sondajului CFA România publicat la sfârșitul lunii octombrie, 96% dintre participanți anticipează o depreciere a monedei naționale în următoarele 12 luni.
Media estimărilor pentru următoarele șase luni este de 5,3246 lei pentru un euro, iar pentru un interval de 12 luni ajunge la 5,3893 lei. Aceste valori reprezintă media răspunsurilor analiștilor, nu niveluri la care cursul va ajunge cu certitudine.
Pe termen mai lung, a fost avansat și un scenariu în care euro ar putea ajunge la 5,50 lei. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a indicat un interval de 5,40-5,50 lei pentru un euro la sfârșitul anului 2027, cu ocazia prezentării raportului „FY 2027 Macroeconomic Outlook”, în octombrie.
Estimările nu înseamnă că euro va crește în fiecare lună. Cursul poate avea perioade de creștere și scădere, în funcție de situația economiei, inflație, dobânzi și evoluțiile de pe piețele financiare.
Pentru românii care își primesc salariile în lei, important este cât ajung să plătească efectiv. O diferență de câțiva bani pentru un euro poate părea mică, însă în cazul ratelor plătite lunar, al vacanțelor de câteva mii de euro sau al produselor importate, costurile suplimentare se pot aduna.
În același timp, efectele nu sunt identice pentru toată lumea. Contează moneda în care sunt stabilite cheltuielile, momentul plății și condițiile contractelor. Un curs mai mare nu duce automat la scumpirea tuturor produselor și serviciilor, însă poate pune o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor și firmelor.