România atrage investiții străine, dar investește foarte puțin peste graniță. De ce firmele românești rămân acasă
România atrage investiții de miliarde de euro din străinătate, dar companiile românești investesc mult mai puțin în alte țări. La sfârșitul anului 2024, investițiile străine directe acumulate în România ajungeau la aproximativ 125 de miliarde de euro, în timp ce investițiile directe ale rezidenților români în exterior însumau doar 7,79 miliarde de euro, potrivit Băncii Naționale a României (BNR). Diferența este de aproximativ 16 ori, iar lipsa capitalului și sprijinul insuficient din partea autorităților sunt printre principalele probleme semnalate de reprezentanții mediului de afaceri.
De ce reușesc companiile din alte țări să investească în România, în timp ce firmele românești întâmpină dificultăți atunci când vor să facă același lucru peste graniță?
România atrage de aproape 14 ori mai multe investiții decât realizează în exterior
Potrivit raportului BNR privind investițiile străine directe în 2025, valoarea investițiilor acumulate în România a ajuns la 134,82 miliarde de euro, față de aproximativ 125 de miliarde de euro la sfârșitul anului precedent.
În schimb, investițiile directe ale rezidenților români în alte țări au totalizat 9,68 miliarde de euro, comparativ cu 7,79 miliarde de euro în 2024.
Dacă ne uităm la fluxurile anuale, România a atras investiții străine directe nete de 7,91 miliarde de euro în 2025, în creștere față de cele 5,6 miliarde de euro din 2024.
Și investițiile directe ale rezidenților români în exterior au crescut. Acestea au ajuns la 1,52 miliarde de euro în 2025, față de 861 de milioane de euro în anul precedent, o majorare de aproape 77%.
Așadar, companiile și ceilalți investitori rezidenți în România au început să investească mai mult în afara țării, însă diferența față de capitalul străin atras rămâne foarte mare.
Mai mult de jumătate din investițiile românești în exterior se întorc în România
Din cele 9,68 miliarde de euro reprezentând investițiile directe ale rezidenților români în străinătate la sfârșitul anului 2025, aproximativ 5,59 miliarde de euro au fost reinvestite în România prin intermediul altor țări.
Este vorba despre situații în care un investitor din România folosește o companie înregistrată într-un alt stat, iar prin aceasta investește ulterior tot în economia românească.
Prin urmare, nu toate investițiile raportate statistic în exterior reprezintă capital care a rămas în alte economii.
Dacă scădem cele 5,59 miliarde de euro care s-au întors în România din stocul total de 9,68 miliarde de euro, rezultă aproximativ 4,09 miliarde de euro. Este un calcul orientativ care arată dimensiunea investițiilor cu alte destinații finale.
Lipsa banilor, principala problemă a companiilor românești
Florin Jianu, președintele IMM România, explică pentru „Adevărul Financiar” că una dintre principalele dificultăți ale companiilor autohtone este lipsa resurselor financiare.
„Majoritatea companiilor cu capital românesc își desfășoară activitatea în domeniul comerțului și mult mai puțin în domeniul producției. Această structură a întreprinderilor noastre determină un anumit tip al dezvoltării, cu avantaje și dezavantaje, iar în privința dezavantajelor se remarcă lipsa oportunităților și resurselor pentru dezvoltare, chiar dacă există câteva excepții”, a declarat acesta.
Pentru o firmă, extinderea într-o altă țară înseamnă cheltuieli suplimentare. Este nevoie de bani pentru identificarea partenerilor, promovarea produselor, organizarea distribuției și, în cazul unei investiții directe, pentru deschiderea sau achiziționarea unei companii.
Jianu consideră că dificultățile sunt amplificate și de sprijinul insuficient din partea instituțiilor statului.
„Lipsa capitalului este principala problemă pentru internaționalizarea companiilor românești, coroborată cu lipsa suportului din partea autorităților, spre deosebire de alte țări din UE, în care autoritățile și misiunile diplomatice susțin activ întreprinderile care doresc să intre pe piața românească”, a explicat președintele IMM România.
Problema finanțării este semnalată și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în raportul economic privind România, publicat în martie 2026.
OCDE atrage atenția asupra capitalizării reduse a unei părți importante a companiilor românești și asupra pieței insuficient dezvoltate a finanțărilor prin capital privat. Aceste probleme limitează posibilitățile de investiții și dezvoltare ale firmelor.
Antreprenorii vor să se extindă, dar puțini ajung pe piețele externe
Potrivit Cartei Albe a IMM-urilor din România 2026, citată de Florin Jianu, doar 6,77% dintre întreprinderi au participat la acțiuni de internaționalizare în 2025.
Procentul nu reprezintă numărul firmelor care au investit efectiv în alte țări. Internaționalizarea poate însemna și exporturi, participarea la târguri sau identificarea unor parteneri comerciali din străinătate.
Florin Jianu spune că interesul antreprenorilor este mult mai mare decât arată participarea efectivă la astfel de activități.
„În toate studiile noastre, interesul pentru intrarea pe piețe externe este prezent la o majoritate covârșitoare a antreprenorilor, dar lipsa capacității financiare, teama de birocrație și lipsa unor instrumente publice reale de susținere a companiilor pentru internaționalizare conduc la o concentrare a activității pe piața internă, unde, alături de companiile românești, sunt prezente și companii din alte țări ale UE, în principal, cu deosebirea că acestea beneficiază în majoritatea cazurilor de suport instituțional din partea statelor din care provin”, a declarat acesta.
Companiile străine realizează cea mai mare parte a exporturilor României
Potrivit raportului OCDE din 2026, companiile controlate din străinătate au realizat aproximativ 70% din exporturile de bunuri ale României în 2024. În cazul exporturilor de produse ale industriei prelucrătoare, ponderea acestora a ajuns la 80%.
OCDE arată că 99% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici. Multe dintre acestea au resurse limitate și nu dispun de experiența sau capacitatea necesară pentru a exporta direct.
Diferențele apar și în productivitate. Potrivit OCDE, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată era de aproximativ 45.000 de euro în companiile controlate din străinătate, comparativ cu 24.000 de euro în firmele autohtone.
Cu alte cuvinte, valoarea economică produsă în raport cu numărul de angajați era aproape de două ori mai mare în companiile străine.
Această diferență poate fi influențată de dimensiunea firmelor, domeniul în care activează, tehnologiile folosite și accesul la finanțare.
Pentru firmele românești, creșterea productivității este una dintre condițiile care le-ar putea ajuta să concureze mai ușor în alte țări.
Ce pierde România când firmele sale nu se extind în străinătate
Florin Jianu atrage atenția că firmele care nu reușesc să intre pe piețe internaționale pot deveni mai vulnerabile inclusiv în fața concurenței din România.
„Lipsa exportului, în multe cazuri, înseamnă o competitivitate mai scăzută, venituri mai mici, lipsa inovării, toate acestea conducând la scăderea competitivității. Pe termen mediu și lung, competitivitatea scăzută afectează chiar vânzările pe piața internă, pe care vor pătrunde produse și servicii din alte țări, care înglobează tehnologii, metode inovative și adaptate cerințelor pieței în schimbare”, a explicat acesta.
Extinderea în străinătate poate aduce unei firme nu doar clienți noi, ci și acces la tehnologii, informații despre piață și metode de lucru care ulterior pot fi folosite și în România.
OCDE atrage atenția că firmele autohtone au nevoie de investiții în productivitate, inovare și dezvoltarea legăturilor cu companiile străine.
Totuși, exporturile și investițiile directe nu trebuie confundate. O companie poate vinde produse în străinătate fără să deschidă acolo o filială. În schimb, o investiție directă presupune o participare de durată într-o afacere din altă țară.
Ambele forme de extindere pot aduce beneficii, dar implică resurse și riscuri diferite.
Ce ar putea ajuta firmele românești să investească în alte țări
Florin Jianu consideră că autoritățile ar trebui să ofere mai mult sprijin companiilor care încearcă să intre pe piețele externe.
Potrivit datelor din Carta Albă a IMM-urilor din România 2026, prezentate de acesta, printre modalitățile folosite pentru accesul pe piețele internaționale se numără site-urile de specialitate, indicate de 55,26%, târgurile internaționale, cu 28,95%, și campaniile specifice, cu 21,05%.
„Evenimentele organizate de atașații economici trebuie să ocupe un rol important în promovarea exporturilor românești, alături de măsuri de sprijin prin scheme de susținere a exporturilor sectoriale”, a declarat președintele IMM România.
OCDE recomandă îmbunătățirea accesului la finanțare, susținerea inovării și reducerea obstacolelor administrative pentru firme.
România atrage investitori, dar are nevoie și de companii care să se extindă
Problema nu este că România atrage investiții străine, ci că multe firme românești nu au încă resursele necesare pentru a se extinde la rândul lor.
Obiectivul nu ar trebui să fie alegerea între atragerea capitalului străin și susținerea firmelor autohtone, ci crearea condițiilor pentru ambele. Succesul ar merita măsurat nu doar prin investițiile care intră în țară, ci și prin capacitatea companiilor românești de a construi afaceri durabile pe alte piețe.