Macroeconomie

Austria revine greu pe creștere. Ce înseamnă pentru România


Austria este al doilea cel mai mare investitor străin din România, iar economia sa a revenit pe creștere în trimestrul al treilea din acest an, după scăderea înregistrată în primăvară. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu doar 0,2% față de trimestrul precedent, în timp ce consumul populației a stagnat, iar construcțiile au continuat să scadă. Evoluția economiei austriece este importantă și pentru România, unde investițiile din Austria depășeau 14 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024, dar și pentru cei aproximativ 156.000 de români care locuiesc în această țară.

Zone urbane din Viena.
Economia Austriei a revenit pe creștere, dar consumul populației a stagnat. Foto: arhivă

Potrivit estimării preliminare a Institutului Austriac de Cercetări Economice (WIFO), economia Austriei a crescut cu 0,2% în perioada iulie-septembrie, după o scădere de 0,1% în trimestrul al doilea. Revenirea a fost susținută de investiții și de comerțul exterior, dar nu toate sectoarele au avut o evoluție pozitivă. Gospodăriile nu și-au majorat cheltuielile, activitatea industrială a rămas slabă, iar construcțiile au continuat să se contracte.

Comerțul exterior și investițiile au susținut revenirea

Comerțul exterior a contribuit la creșterea economiei austriece în trimestrul al treilea. Exporturile au avansat cu 0,3%, după o creștere de 1,5% în trimestrul anterior, în timp ce importurile au scăzut cu 0,2%, după ce crescuseră cu 0,5%.

Această evoluție a ajutat economia, deoarece Austria a vândut ceva mai mult în străinătate și a cumpărat mai puțin. Totuși, ritmul exporturilor a încetinit considerabil față de trimestrul precedent, ceea ce arată că sprijinul venit din comerțul exterior nu s-a bazat pe o creștere puternică a vânzărilor externe.

Și investițiile au avut o contribuție pozitivă, dar avansul lor a fost mai mic decât în primăvară. Formarea brută de capital fix, indicator care include investițiile în utilaje, echipamente și construcții, a crescut cu 0,2%, față de 0,6% în trimestrul al doilea.

Austriecii nu și-au majorat consumul

Consumul privat a stagnat în trimestrul al treilea, după o scădere de 0,1% în perioada aprilie-iunie. În același timp, cheltuielile guvernamentale s-au redus cu 0,2%, pentru al doilea trimestru consecutiv.

Potrivit raportului WIFO din 10 noiembrie, încrederea consumatorilor austrieci a rămas scăzută, în timp ce percepția companiilor asupra economiei s-a îmbunătățit. În octombrie, indicatorul privind climatul de afaceri a revenit ușor în teritoriu pozitiv, pentru prima dată din ianuarie 2026, însă populația a continuat să fie pesimistă.

Prețurile pun în continuare presiune asupra bugetelor gospodăriilor. Potrivit estimării preliminare a Statistics Austria, rata anuală a inflației a fost de 3,6% în octombrie, același nivel ca în septembrie. Acest lucru înseamnă că prețurile au continuat să crească față de anul precedent, chiar dacă economia a înregistrat un avans trimestrial.

Serviciile cresc, dar industria și construcțiile rămân slabe

Revenirea economiei austriece nu a fost resimțită în toate domeniile. Unele activități din sectorul serviciilor au avut rezultate mai bune, în timp ce industria și construcțiile au continuat să întâmpine dificultăți.

Potrivit WIFO, grupul care include informațiile și comunicațiile, serviciile financiare, asigurările și activitățile imobiliare a înregistrat o creștere de 0,9% în trimestrul al treilea.

În schimb, comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele au crescut cu numai 0,2%. Activitatea industrială a fost aproape de stagnare, iar construcțiile au înregistrat o scădere de 0,2%.

Situația din construcții arată că investițiile în acest domeniu nu și-au revenit suficient pentru a susține o creștere mai puternică. În același timp, evoluția modestă a comerțului și a serviciilor legate de turism reflectă o economie în care cererea internă rămâne slabă.

Problemele se văd și pe piața muncii. Potrivit WIFO, rata șomajului ajustată sezonier a ajuns la 7,7% în octombrie, chiar dacă ritmul de creștere a numărului de șomeri față de anul precedent a încetinit.

Economia crește mai lent decât în urmă cu un an

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a avansat cu 0,6%, sub ritmul anual de 0,8% înregistrat în trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor WIFO.

Economia a crescut față de trimestrul precedent, dar ritmul anual a încetinit. Prima comparație arată revenirea după scăderea din primăvară, în timp ce a doua indică faptul că avansul față de anul trecut a fost mai redus.

Austria a avut și o evoluție sub media europeană. Potrivit datelor Eurostat publicate pe 13 noiembrie, economia Uniunii Europene a crescut cu 0,5% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, iar cea a zonei euro cu 0,4%. În Austria, creșterea a fost de numai 0,2%.

De ce contează economia Austriei pentru România

Austria este al doilea mare investitor străin din România, după Germania. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, investițiile directe austriece ajungeau la 14,1 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024, reprezentând 11,3% din totalul investițiilor străine, calculate după țara investitorului final.

Printre cele mai importante companii cu capital austriac prezente în România se numără OMV Petrom, BCR, controlată de grupul Erste, Raiffeisen Bank și grupul de asigurări Vienna Insurance Group. Companiile austriece sunt prezente și în construcții, prin grupuri precum Porr și Strabag.

Relația dintre cele două economii este importantă și în comerț. Potrivit Camerei de Comerț a Austriei, schimburile comerciale bilaterale au ajuns la aproximativ 6,05 miliarde de euro în 2025. Austria a exportat în România mărfuri de 3,72 miliarde de euro și a importat produse românești de aproximativ 2,3 miliarde de euro.

România cumpără din Austria mai mult decât vinde pe această piață. În același timp, evoluția economiei austriece contează pentru firmele românești care exportă acolo, deoarece o cerere mai slabă poate influența comenzile primite de la partenerii comerciali.

La începutul anului 2025, aproximativ 156.000 de cetățeni români locuiau acolo, formând a doua cea mai numeroasă comunitate de cetățeni străini, după germani.

Stagnarea consumului și scăderea activității în construcții pot pune presiune asupra locurilor de muncă din aceste domenii, inclusiv asupra celor ocupate de români.

Citește în continuare