Chirițoiu: România stagnează, deși piețele sunt concurențiale. Banii pompați în economie s-au dus în inflație și importuri
Președintele Consiliului Concurenței spune că România nu mai poate susține creșterea economică prin stimularea consumului și deficite bugetare mari. În timp ce economia românească bate pasul pe loc, Polonia se îndreaptă spre un avans de aproximativ 3%, iar costurile energiei, dobânzile și concurența cu producătorii chinezi apasă asupra companiilor din regiune.

România are piețe mai concurențiale decât în urmă cu un an, dar acest lucru nu se traduce automat în creștere economică. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, atrage atenția că economia se află, în esență, în al treilea an de stagnare, iar modelul bazat pe stimularea consumului și cheltuieli publice ridicate nu mai produce rezultatele din trecut.
„Situația concurenței e bună în România, piețele noastre sunt concurențiale, lucrurile arată bine din punct de vedere al concurenței. (...) Cu toate astea, situația economică ne arată că simplul fapt că merg bine piețele nu e suficient ca să vedem creștere economică”, a declarat Chirițoiu, luni, la conferința „Concurența în sectoare cheie: competitivitate și inovare”, organizată de Consiliul Concurenței.
Potrivit șefului autorității, raportul instituției pentru 2026 identifică mai multe sectoare în care concurența s-a îmbunătățit față de anul precedent, dar și domenii în care situația s-a deteriorat. Concluzia sa este că funcționarea piețelor nu poate compensa problemele structurale ale economiei și efectele dezechilibrelor bugetare.
Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică arată cât de fragilă este evoluția economică. PIB-ul a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, însă față de aceeași perioadă din 2025 avansul a fost de numai 0,1% pe seria brută și de 0,3% pe seria ajustată sezonier. În primele nouă luni ale anului, economia a scăzut cu 0,3% față de perioada similară din 2025, pe seria brută.
Consumul nu mai poate susține economia ca în trecut
Chirițoiu consideră că România a ajuns la limitele modelului de creștere bazat pe stimularea consumului. Deficitele mari au alimentat cererea, dar o parte importantă din banii cheltuiți nu s-a transformat în producție internă, ci s-a regăsit în prețuri mai mari și în importuri.
„Acest megadeficit bugetar, care a ajuns la undeva la 9%, a generat o creștere economică infimă de 1%. Deci, banii ăștia pompați în economie nu s-au dus în creșterea producției, ci s-au dus în inflație, în creșterea prețurilor și în importuri mai mari”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.
Dezechilibrul bugetar invocat de acesta este confirmat de datele europene. Deficitul public al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, și a coborât la 7,9% în 2025. Chiar și după reducere, România a rămas cu un deficit mult peste limita europeană de 3% din PIB.
Efectele nu se opresc la buget. Chirițoiu a enumerat inflația, creșterea datoriei publice și dobânzile mai mari printre consecințele dezechilibrelor acumulate. Potrivit acestuia, statul ajunge să plătească aproape 3% din PIB numai pentru dobânzile aferente datoriei publice.
Datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB la sfârșitul lui 2024 la 59,3% în 2025, potrivit datelor Eurostat citate de Comisia Europeană. Estimările Comisiei din primăvara acestui an indicau depășirea pragului de 60% în 2026 și o creștere la 63,4% din PIB în 2027.
Polonia crește cu peste 3%, România se apropie de zero
Diferența față de alte economii din regiune este una dintre preocupările exprimate de Chirițoiu. Acesta a amintit că România a avut, în ultimele două decenii, una dintre cele mai rapide creșteri economice din regiune. PIB-ul pe locuitor, raportat la media Uniunii Europene, a urcat de la aproximativ 40% în perioada pregătirii aderării la aproape 80% în prezent, potrivit datelor prezentate de oficial.
În ultimii ani, însă, ritmul s-a pierdut. „Suntem țara care a avut cea mai mare creștere economică, măsurată în general prin PIB, produsul intern brut per capita. (...) Cum spuneam, lucrurile astea deja de câțiva ani nu se mai întâmplă”, a spus Chirițoiu.
Polonia oferă un exemplu al diferenței de ritm. Comisia Europeană estima, în prognoza din primăvara anului 2026, o creștere economică de 3,5% pentru Polonia în acest an, față de numai 0,1% pentru România. Prognozele sunt estimări, nu rezultate finale, însă diferența indică decalajul de perspectivă dintre cele două economii.
Chirițoiu a subliniat că problemele României nu pot fi puse exclusiv pe seama contextului internațional. Încetinirea economiei zonei euro și dificultățile industriei auto europene afectează și fabricile din Europa Centrală și de Est, care produc componente pentru constructorii occidentali. În plus, producătorii europeni se confruntă cu o concurență tot mai puternică din partea Chinei.
Totuși, faptul că Polonia reușește să mențină un ritm de creștere de aproximativ 3% arată, în opinia sa, că există și factori interni care pot face diferența.
Ajustarea deficitului încetinește consumul, dar reduce importurile
România trece în prezent printr-un proces de reducere a deficitului bugetar, iar efectele sunt vizibile în economie. Chirițoiu a explicat că ajustarea fiscală poate tempera creșterea economică pe termen scurt, deoarece o parte din cererea susținută anterior de cheltuielile statului dispare.
În același timp, reducerea deficitului ar trebui să contribuie la scăderea inflației și la diminuarea importurilor alimentate de consumul ridicat.
„În momentul când reduci deficitul bugetar ce se poate întâmpla? Se reduce un pic creșterea economică, că ceva din deficitul ăla se ducea și în creștere, vezi o scădere de inflație și vedem o scădere de inflație și vezi scădere de consum și o vedem și pe asta. Și scăderea importurilor”, a spus oficialul.
El a remarcat că balanța comercială arată ceva mai bine, inclusiv pe fondul deprecierii leului, care face importurile mai scumpe. În opinia sa, reducerea consumului finanțat prin deficit și diminuarea importurilor sunt efecte ale ajustării economice, chiar dacă ele vin la pachet cu o creștere mai slabă pe termen scurt.
Problema este că reducerea deficitului nu produce imediat o revenire puternică a economiei. În plus, prețurile energiei rămân ridicate, iar inflația scade mai lent decât se anticipa.
Energia scumpă și concurența Chinei afectează industria europeană
Pe lângă problemele interne, companiile românești sunt afectate de costurile energiei și de slăbiciunea industriei europene. Chirițoiu a spus că investițiile în panouri fotovoltaice și baterii de stocare au crescut, dar acestea nu au dus încă la o ieftinire vizibilă a energiei.
„Am reușit să atragem foarte multe investiții în tehnologiile noi, deci avem investiții mari, panouri solare, solarul e cam cum era înainte vântul, acum solarul este campionul. Începem să avem și stocare, deci și baterii, anul ăsta, anul viitor vor fi investiții sau sunt și vor fi investiții în stocare. Lucrurile astea merg aparent bine, dar ce nu vedem este o scădere a prețului. Nu reușim să avem energie ieftină”, a declarat el.
Datele Eurostat arată că, în primul semestru din 2026, prețurile energiei electrice pentru consumatorii noncasnici au crescut în România față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce la nivelul Uniunii Europene media a scăzut cu 5,4%. Pentru gospodării, România a înregistrat o creștere anuală de 51,6% a prețului energiei electrice, exprimat în moneda națională, în principal în perioada de după schimbarea schemei de plafonare.
În paralel, industria auto europeană, importantă pentru economiile din regiune, este afectată de încetinirea cererii și de competiția producătorilor chinezi. România și statele din Europa de Est au dezvoltat capacități industriale și lanțuri de furnizori conectate la constructorii occidentali, astfel că dificultățile acestora se transmit și către fabricile din regiune.
Ce trebuie să schimbe România
Conferința Consiliului Concurenței a avut în centru patru teme considerate importante pentru relansarea economiei: finanțarea companiilor și inovarea în serviciile financiare, competitivitatea energetică, infrastructura și debirocratizarea.
Chirițoiu a insistat că România trebuie să găsească o cale de a reveni la creșteri economice mai apropiate de cele din anii anteriori, fără să se bazeze din nou pe consum alimentat de deficite. În opinia sa, problemele bugetare au fost create în mare parte intern, iar corectarea lor este dificilă, dar necesară.
În același timp, costurile energiei, încetinirea zonei euro și presiunea concurenței chineze limitează perspectivele industriei. Acestea sunt probleme care nu pot fi rezolvate doar prin măsuri interne, dar comparația cu Polonia arată că mediul extern nefavorabil nu explică singur ritmul slab al economiei românești.