Isărescu majorează prognoza de inflație la 7,4% și exclude un acord cu FMI. Ce se întâmplă cu prețurile de Crăciun
BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, de la 6,1% la 7,4%, pe fondul scumpirii energiei și a combustibililor. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că prețurile de sărbători ar trebui să rămână relativ stabile sau să crească în limite obișnuite pentru această perioadă. Inflația ar urma să reintre în intervalul țintit de banca centrală abia în primul trimestru din 2028.

Prețurile vor continua să crească în ultimele luni ale anului, iar revenirea inflației la un nivel considerat acceptabil de Banca Națională a României se lasă așteptată. BNR a majorat de la 6,1% la 7,4% prognoza privind inflația anuală pentru decembrie 2026, după ce evoluția piețelor energetice și scumpirea combustibililor au schimbat perspectivele asupra prețurilor.
Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că noua estimare nu înseamnă că banca centrală se așteaptă la o explozie a prețurilor în perioada sărbătorilor. Potrivit acestuia, indicele prețurilor de consum va avea o ușoară creștere până la sfârșitul anului, iar produsele ar putea înregistra scumpiri obișnuite pentru această perioadă.
„Nu e vorba de explozii de prețuri, cum există tendința să se spună. Prețurile, probabil, de sărbători vor fi relativ stabile sau vor înregistra creșteri normale, ca și în anii precedenți, nu sunt exagerări”, a declarat Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației.
Energia și carburanții schimbă prognoza BNR
Revizuirea prognozei este legată în principal de scumpirea energiei și a combustibililor, pe fondul tensiunilor geopolitice și al deteriorării condițiilor de pe piețele internaționale. Costurile mai mari cu energia se transmit în economie, de la transport și producție până la prețurile bunurilor și serviciilor.
Isărescu a arătat că noua traiectorie a inflației reflectă o reevaluare în creștere a prețurilor energiei. Chiar dacă unele estimări indicau o ieftinire a acesteia, evoluția piețelor internaționale și tensiunile geopolitice au determinat banca centrală să ia în calcul un nivel mai ridicat al costurilor.
Prognoza BNR a fost construită pe baza informațiilor disponibile la 1 noiembrie, când petrolul depășea 100 de dolari pe baril. Ulterior, cotația a coborât spre 90 de dolari, însă guvernatorul a avertizat că nu este clar dacă acest nivel se va menține.
„Acum a coborât la 90. Probabil că toate datele de prognoză s-ar schimba. Încă nu știm dacă 90 este prețul care va rezista”, a explicat guvernatorul.
Prin urmare, evoluția petrolului și a produselor petroliere rămâne unul dintre factorii care pot modifica estimările privind inflația în perioada următoare.
Când se vor tempera scumpirile
Potrivit proiecției BNR, inflația anuală va înregistra o creștere temporară în ultimul trimestru din 2026, după care va intra pe o traiectorie descendentă începând cu primul trimestru din 2027.
Pentru decembrie 2027, banca centrală estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% în prognoza precedentă. Revenirea în intervalul de variație asociat țintei BNR, de 2,5% plus sau minus un punct procentual, este anticipată abia în primul trimestru din 2028.
Această evoluție nu înseamnă că produsele și serviciile se vor ieftini. O inflație în scădere arată că prețurile cresc mai lent decât înainte, nu că revin la nivelurile din anii precedenți.
BNR estimează că inflația de bază CORE2 ajustat, indicator care exclude prețurile administrate și unele componente volatile, va coborî la 6,1% la sfârșitul lui 2026 și la 3,7% la finalul lui 2027. Cererea internă mai slabă și atenuarea presiunilor inflaționiste ar urma să contribuie la această evoluție.
Dobânda-cheie rămâne la 6,5%
În ședința din 12 noiembrie, Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Ratele pentru facilitatea de creditare și cea de depozit au rămas la 7,5%, respectiv 5,5%.
Menținerea dobânzii vine în condițiile în care banca centrală trebuie să țină sub control inflația, dar și să ia în calcul efectele unei politici monetare mai restrictive asupra economiei.
Noua prognoză arată că presiunile asupra prețurilor vor persista mai mult decât se estima anterior. În același timp, BNR anticipează că scumpirile se vor tempera treptat din 2027, dacă evoluția piețelor energetice nu va aduce noi șocuri.
România nu are nevoie de un acord cu FMI, ci de credibilitate
Guvernatorul BNR a respins și scenariul încheierii unui nou acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, explicând că România nu se confruntă cu o criză valutară și dispune de rezerve suficiente. Potrivit lui Mugur Isărescu, țara are în prezent aproximativ 60 de miliarde de euro în rezerve și beneficiază de un acord cu Uniunea Europeană privind reducerea deficitului bugetar.
„Fondul vine când avem o criză valutară și nu avem rezerve. Nu e cazul României”, a afirmat guvernatorul. El a explicat că România are nevoie de finanțare, dar aceasta trebuie să vină în principal din investiții străine, fonduri europene și împrumuturi de pe piețele internaționale de capital.
Riscul important este, în opinia sa, deteriorarea credibilității țării, care ar putea îngreuna accesul la finanțare și ar putea pune presiune asupra ratingului suveran. Un acord cu FMI ar putea contribui la refacerea încrederii investitorilor dacă situația s-ar agrava, însă Isărescu consideră că nu este necesar în prezent.
Prioritățile pentru perioada următoare sunt respectarea țintei de deficit la finalul anului, adoptarea bugetului pentru 2027 și menținerea accesului României la piețele de capital. „Avem nevoie de credibilitate, buget sănătos, relații bune cu agențiile de rating”, a subliniat șeful BNR.