Cosmin Marinescu: Ajustarea bugetară trebuie însoțită de măsuri pentru relansarea economiei
România trebuie să continue credibil consolidarea finanțelor publice, dar corectarea dezechilibrelor nu poate fi separată de măsurile necesare reluării sustenabile a creșterii economice, a transmis Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României. Mesajul său pune în prim-plan o dublă miză: recâștigarea încrederii piețelor financiare și susținerea investițiilor și a inițiativei private într-o economie cu un consum slăbit și inflație persistentă.
La deschiderea celei de-a V-a ediții a Galei Excelența în Business 2026, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), oficialul a subliniat că o ajustare bugetară credibilă ar trebui să contribuie la reducerea costurilor de finanțare atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat.
„Consolidarea finanțelor publice trebuie continuată credibil, însă corectarea dezechilibrelor macroeconomice trebuie însoțită și de măsuri care să asigure reluarea sustenabilă a creșterii economice”, a afirmat Cosmin Marinescu.
Consumul slăbește, investițiile cresc
În evaluarea viceguvernatorului, tabloul economic din 2026 reflectă efectele ajustărilor fiscal-bugetare și ale unei inflații mai persistente decât se anticipa. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, comerțul cu amănuntul s-a redus cu 5% în primele nouă luni ale anului, în timp ce formarea brută de capital fix a crescut cu peste 12% în primul semestru. Indicatorii se referă la perioade diferite, dar ilustrează contrastul pe care oficialul îl evidențiază între consum și investiții.
Marinescu descrie situația drept un scenariu de „stagflație persistentă”, asociind contracția activității economice cu persistența inflației. În opinia sa, deficitele publice ample și dezechilibrele externe arată limitele modelului de creștere din ultimii ani. Alternativa propusă se bazează pe investiții eficiente, productivitate sporită și competitivitate durabilă.
Pentru 2027, viceguvernatorul anticipează redresarea economiei, susținută inclusiv de reluarea consumului. Absorbția fondurilor europene, noile instrumente de investiții și modernizarea administrației sunt, în viziunea sa, esențiale atât pentru creștere, cât și pentru întărirea securității economice, energetice și a apărării.
Inflația ar urma să scadă în 2027. Politica monetară rămâne prudentă
În privința prețurilor, Marinescu estimează o ușoară creștere a ratei inflației până la sfârșitul lui 2026, urmată de revenirea pe o traiectorie descendentă în 2027. El a legat riscurile pe termen scurt în mare parte de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de șocurile energetice succesive.
„Obiectivul nostru, al Băncii Naționale a României, rămâne readucerea inflației în intervalul țintei, însă nu prin reacții conjuncturale, pe contrasens cu economia, ci în mod echilibrat, prudent și durabil”, a precizat oficialul.
Politica monetară va rămâne prudentă și atent calibrată la perspectivele inflației și ale activității economice, potrivit viceguvernatorului. În paralel, în contextul elaborării bugetului pentru 2027, acesta a insistat asupra nevoii ca România să ofere piețelor încredere în continuarea consolidării fiscale.
Energia și birocrația, obstacole pentru competitivitate
Costurile energiei reprezintă unul dintre exemplele prin care Marinescu argumentează necesitatea redefinirii priorităților economice. Deși România are, potrivit acestuia, o dependență redusă de importuri energetice și un mix diversificat, în primul semestru s-a numărat printre țările Uniunii Europene cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate. Oficialul a pus această evoluție în contrast cu avantajele energetice de care dispune țara.
Pentru revigorarea inițiativei private, el cere reducerea birocrației și a poverii administrative, precum și mai multă predictibilitate în reglementare. Totodată, companiile conduse profesionist și capitalizate adecvat sunt mai bine pregătite să gestioneze perioadele economice dificile, a arătat viceguvernatorul, subliniind rolul guvernanței corporative în reziliența mediului de afaceri.
Educația financiară și industria de apărare, în viziunea de dezvoltare
Marinescu a salutat și proiectul PEFA „Educație. Leadership. Vocație”, derulat în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, exprimând deschiderea BNR de a contribui la această inițiativă. În opinia sa, educația economică și financiară îi pregătește pe tineri să ia decizii informate și să gestioneze provocările economice.
Oficialul a inclus industria de apărare între domeniile prin care România ar putea deveni furnizor de securitate, cu efecte de antrenare în economie. Mesajul său leagă astfel relansarea nu doar de corecția bugetară și de revenirea consumului, ci și de investiții, competențe și un mediu stabil pentru dezvoltarea sectorului privat.