BNR menține dobânda-cheie la 6,5%, în ciuda încetinirii economiei. Când s-ar putea ieftini creditele românilor
Banca Națională a României a decis joi, 12 noiembrie, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an, pentru a ține sub control inflația, în condițiile în care scumpirile continuă, iar economia traversează o perioadă dificilă. Decizia confirmă estimările analiștilor, care nu anticipau o reducere a dobânzii în această ședință. Pentru românii cu credite în lei, mesajul este că finanțarea nu se va ieftini prea curând, iar primele reduceri ale dobânzilor ar putea veni abia în 2027.
Consiliul de administrație al BNR a păstrat neschimbate și celelalte dobânzi de politică monetară: rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,5% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,5%. Banca centrală a menținut, de asemenea, nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Dobânda-cheie se află la 6,5% din august 2024. Înaintea ședinței de joi, economiștii Erste Group Research estimau că BNR va păstra acest nivel cel puțin până în mai 2027, în timp ce CFA România anticipa că dobânda ar putea coborî spre 5%-5,5% anul viitor, dacă inflația se temperează. BCR considera, la rândul său, puțin probabilă o majorare a dobânzii, în contextul încetinirii economiei și al deficitului de cerere.
Inflația a urcat din nou, iar scumpirea energiei complică decizia BNR
Unul dintre principalele motive pentru care banca centrală nu a redus dobânda este evoluția inflației. Potrivit datelor prezentate în comunicatul BNR, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, după ce urcase la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în august.
Scumpirea combustibililor a avut o contribuție importantă la această evoluție, iar în octombrie s-au adăugat și creșterile de prețuri la legume, fructe și ouă. BNR atrage atenția și asupra riscurilor asociate evoluției prețurilor energiei și petrolului, care se pot transmite mai departe în costurile companiilor și în prețurile plătite de consumatori.
Există însă și o evoluție favorabilă: inflația de bază, care exclude unele componente cu prețuri volatile și administrate, a coborât în septembrie la 6,2%, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul de la sfârșitul trimestrului anterior. Banca centrală pune această scădere pe seama efectelor de bază ale majorărilor de taxe din 2025, a reducerii prețurilor unor produse agroalimentare și a slăbirii cererii de consum.
Cu toate acestea, prognoza BNR nu indică o revenire rapidă la o inflație redusă. Banca centrală estimează că rata anuală va mai crește ușor în ultimele luni din 2026, după care va intra pe o traiectorie descendentă. Potrivit noii prognoze, inflația ar urma să reintre în intervalul țintei BNR abia în primul trimestru din 2028.
Economia stagnează, iar consumul populației scade
Decizia BNR vine într-un moment în care economia nu oferă semnale suficient de puternice pentru o relaxare rapidă a politicii monetare. Datele analizate de banca centrală reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului.
Față de aceeași perioadă din 2025, economia s-a contractat cu 0,2% în trimestrul al doilea, după o scădere de 1,2% în primul trimestru. Un semnal îngrijorător este evoluția consumului gospodăriilor populației, care și-a accentuat declinul în termeni anuali.
Pentru trimestrul al treilea, BNR observă evoluții diferite de la un sector la altul. Vânzările cu amănuntul și-au redus ritmul de scădere, construcțiile au continuat să înregistreze creșteri puternice, iar industria și-a temperat contracția. În schimb, importurile au continuat să crească mai repede decât exporturile, iar deficitul comercial și cel de cont curent s-au mărit din nou.
Banca centrală avertizează că economia va resimți în continuare efectele consolidării bugetare, ale crizei energetice și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Aceste evoluții pot afecta puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor, profiturile companiilor și costurile de finanțare.
Când ar putea începe să scadă dobânzile la credite
Înaintea deciziei de joi, economiștii Erste estimau că primele reduceri ale dobânzii-cheie ar putea apărea în 2027, după ce inflația va intra pe o traiectorie mai clară de scădere. CFA România anticipa un nivel de 5%-5,5% pentru dobânda-cheie anul viitor. Acestea sunt însă estimări, nu angajamente ale BNR.
Pentru debitorii cu dobânzi variabile, o eventuală reducere a dobânzii-cheie nu înseamnă automat o rată lunară mai mică. Costul creditelor este influențat de indicii de referință prevăzuți în contracte, în special IRCC sau ROBOR, la care se adaugă marja băncii.
În cazul creditelor noi, băncile pot ajusta ofertele în funcție de costurile de finanțare și de concurență. Pentru împrumuturile deja contractate, modificarea ratelor depinde însă de indicele aplicabil și de momentul în care acesta este actualizat. Astfel, chiar dacă BNR va începe să reducă dobânda în 2027, efectul asupra ratelor populației nu va fi neapărat imediat.
BNR urmează să prezinte pe 16 noiembrie Raportul asupra inflației, ediția din noiembrie 2026, care va oferi mai multe detalii despre evoluția anticipată a prețurilor și perspectivele economiei. Următoarea ședință a Consiliului de administrație dedicată politicii monetare este programată pentru 19 ianuarie 2027.