BNR se așteaptă la o inflație mai mare decât estimase. Riscuri pentru cursul valutar și deficitul bugetar

Banca Națională a României (BNR) se așteaptă ca rata anuală a inflației să crească până la sfârșitul anului 2026 și să depășească nivelul de 6,1% estimat anterior pentru luna decembrie. Scumpirea carburanților și a energiei, creșterea prețurilor unor materii prime și deprecierea leului sunt principalii factori care afectează perspectiva privind evoluția prețurilor, potrivit minutei ședinței de politică monetară.

Criză economică Foto: Getty Images

Banca centrală avertizează și asupra riscurilor pentru cursul de schimb, pe fondul dezechilibrelor economice interne, al contextului internațional și al incertitudinilor politice. În același timp, BNR atrage atenția că nu există suficiente certitudini privind măsurile care vor fi adoptate începând de anul viitor pentru continuarea reducerii deficitului bugetar.

În minuta ședinței, membrii Consiliului de administrație arată că rata anuală a inflației va urma o „traiectorie ascendentă până la finele anului curent”, peste valorile estimate în prognoza din august. Aceasta anticipa o rată de 6,1% în decembrie 2026, urmată de o scădere graduală până la 2,8% în iunie 2028.

BNR pune înrăutățirea perspectivei pe seama scumpirii combustibililor și a energiei, a creșterii cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare, precum și a evoluției cursului de schimb. Conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an se numără printre factorii care pot amplifica presiunile asupra prețurilor. Banca centrală consideră că riscurile privind evoluția cursului de schimb „rămân ridicate”.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă incertitudinile privind finanțarea deficitelor și continuarea consolidării bugetare. Potrivit BNR, stabilitatea politică și guvernamentală, reducerea deficitului și atragerea fondurilor europene sunt importante pentru îmbunătățirea percepției investitorilor asupra riscului asociat economiei românești.

Scumpirea energiei și carburanților pune presiune pe inflație

În analiza prezentată în minută, BNR evidențiază reducerea ratei anuale la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie, pe fondul diminuării efectelor directe ale eliminării plafonării prețului energiei electrice și ale majorărilor de TVA și accize din anul precedent.

Evoluția recentă a prețurilor combustibililor și energiei a schimbat însă perspectiva pentru ultimele luni ale anului. Membrii Consiliului de administrație au atras atenția că riscurile pe termen scurt sunt orientate în continuare spre creștere, în special din cauza incertitudinilor legate de prețul petrolului și al altor materii prime.

În minută, BNR arată că scumpirile ar putea influența nu doar prețurile plătite direct de consumatori, ci și costurile bunurilor intermediare și finale importate. Pe de altă parte, o cerere de consum mai slabă și evoluțiile favorabile din unele sectoare agricole ar putea tempera transmiterea acestor scumpiri în prețurile unor bunuri și servicii.

Banca centrală estimează că efectele dezinflaționiste ale încetinirii economiei se vor resimți mai puternic în perioada următoare, însă cu un decalaj de timp. Prin urmare, reducerea cererii nu va compensa imediat presiunile venite dinspre energie, combustibili și materii prime.

BNR avertizează asupra riscurilor pentru leu

BNR avertizează că riscurile la adresa cursului de schimb al leului rămân ridicate, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, al dezechilibrelor economice interne și al incertitudinilor politice. Potrivit minutei, cursul leu/euro a crescut accentuat la sfârșitul lunii septembrie și la începutul lunii octombrie, după care a rămas la un nou nivel. Membrii Consiliului de administrație au indicat printre factorii de risc „deficitele gemene încă mari, alături de structura finanțării acestora”.

BNR subliniază că stabilitatea politică și guvernamentală, continuarea reducerii deficitului bugetar și atragerea fondurilor europene sunt esențiale pentru îmbunătățirea percepției de risc asupra României. Aceste elemente influențează inclusiv costurile la care se finanțează statul și sectorul privat.

Minuta mai arată că, în a doua parte a lunii septembrie, au crescut dobânzile la care se împrumută statul, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al tensiunilor politice interne. La începutul lunii octombrie, acestea au scăzut din nou, în mare parte.

Reducerea deficitului bugetar rămâne incertă

Banca centrală avertizează că există în continuare „incertitudini mari” privind măsurile care ar putea fi adoptate după 2026 pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă.

Potrivit minutei, măsurile viitoare trebuie să fie compatibile cu planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv. BNR nu indică în acest document o țintă numerică exactă a deficitului pentru anul 2027, dar subliniază necesitatea continuării corecției fiscale.

Minuta mai arată că măsurile de reducere a deficitului bugetar pot afecta consumul, veniturile și investițiile firmelor. În acest context, BNR consideră că folosirea fondurilor europene este importantă pentru a limita aceste efecte și pentru realizarea reformelor economice necesare.

Incertitudinile privind politica fiscală sunt însoțite de cele legate de politica salarială din sectorul public și de evoluția costurilor cu forța de muncă. BNR observă că majorarea salariului minim a contribuit la accelerarea costurilor salariale în industrie, în timp ce inflația ridicată și diferențele dintre cererea și oferta de muncă din unele sectoare pot genera presiuni suplimentare.

Economia ar putea avea o evoluție mai slabă în trimestrul al treilea

Potrivit evaluării BNR, activitatea economică din trimestrul al treilea ar putea evolua mai slab față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal pe fondul dinamicii investițiilor. În același timp, agricultura este așteptată să aibă o contribuție pozitivă.

Membrii Consiliului de administrație estimează că economia își va reveni în a doua jumătate a anului, însă într-un ritm „ceva mai modest decât s-a anticipat anterior”. Totodată, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică ar putea afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor, potrivit minutei BNR.

În trimestrul al doilea din 2026, economia a stagnat față de trimestrul precedent, după o scădere de 0,1% în primele trei luni ale anului. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, contracția economică s-a redus de la 1,2% în primul trimestru la 0,4% în trimestrul al doilea, evoluție determinată aproape integral de creșterea investițiilor.

BNR estimează că deficitul de cerere se va adânci în perioada următoare, iar efectele acestei evoluții asupra inflației se vor resimți treptat. Totodată, banca centrală consideră că utilizarea fondurilor europene este importantă pentru a limita efectele negative ale reducerii deficitului bugetar și ale crizelor externe asupra economiei.

BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%

În ședința din 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, nivel păstrat din august 2024.

Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,5% pe an, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,5% pe an. De asemenea, banca centrală a menținut nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Potrivit minutei, membrii Consiliului de administrație au considerat că menținerea dobânzii-cheie este necesară pentru asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea unei creșteri economice sustenabile. Aceștia au subliniat și importanța monitorizării evoluțiilor interne și internaționale, pentru ca BNR să poată adapta instrumentele de politică monetară și să mențină stabilitatea financiară.