Salariile cresc, dar nu suficient. Diferențele dintre angajații din IT și cei din servicii sunt uriașe

Salariul mediu net din România a ajuns la 5.688 de lei în august 2026, în creștere cu 5,6% față de aceeași lună a anului trecut. Majorarea nu a fost însă suficientă pentru a compensa scumpirile, iar salariul real a scăzut. În spatele mediei se ascund diferențe importante între domenii, dar și o distribuție inegală a veniturilor: datele disponibile arată că aproximativ 58% dintre angajați aveau salarii nete sub 4.100 de lei în 2025.

Diferențele dintre salarii în funcție de ramură sunt uriașe Foto: Shutterstock

Câștigul salarial mediu net a fost de 5.688 de lei în august 2026, potrivit Institutului Național de Statistică. Față de august 2025, salariul mediu net a crescut cu 5,6%, însă comparația cu evoluția prețurilor arată o situație mai puțin favorabilă pentru angajați.

În august, indicele câștigului salarial real a fost de 99,5% față de aceeași lună a anului precedent. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare asociată salariului mediu a fost cu aproximativ 0,5% mai mică decât cu un an înainte. Comparativ cu luna iulie, scăderea salariului real a fost mai pronunțată, de 2,5%.

Presiunea inflației a continuat și în septembrie. Rata anuală a inflației a urcat la 6,61%, potrivit datelor INS. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, unde avansul anual a ajuns la 11,12%. Bunurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, iar alimentele cu 3%.

Această evoluție arată de ce creșterea salariului nominal nu se traduce automat într-un nivel de trai mai bun. Dacă veniturile cresc mai lent decât prețurile, angajații pot cumpăra mai puține bunuri și servicii chiar dacă primesc mai mulți lei în fiecare lună.

Salariul mediu nu arată cât câștigă angajatul obișnuit

O limită importantă a statisticilor salariale lunare este că INS publică salariul mediu, nu și o valoare lunară a salariului median.

Diferența este relevantă. Salariul mediu se calculează prin împărțirea fondului total de salarii la numărul de angajați. Salariul median este valoarea care împarte salariații în două jumătăți: 50% câștigă mai puțin, iar 50% câștigă mai mult.

Media poate fi ridicată de veniturile foarte mari din anumite domenii, în special din IT, energie sau intermedieri financiare. Mediana oferă o imagine mai apropiată de venitul angajatului aflat în mijlocul distribuției.

Cea mai recentă referință europeană identificată pentru salariul median brut din România provine din Ancheta privind structura câștigurilor salariale – Structure of Earnings Survey, pentru octombrie 2022. Potrivit datelor Eurostat:

• Salariul median brut lunar în România era de aproximativ 932 de euro.
• Salariul mediu brut lunar era de aproximativ 1.236 de euro.
• Primul decil, adică pragul sub care se aflau 10% dintre salariați, era de aproximativ 529 de euro brut lunar.

Aproape șase din zece angajați aveau salarii nete sub 4.100 de lei

O imagine mai recentă asupra distribuției salariilor vine din raportul macroeconomic al Confederației Patronale Concordia, care folosește date ale Ministerului Muncii. Distribuția angajaților în funcție de salariul net, la 31 iunie 2025, era următoarea:

• Sub 2.700 de lei net: 33% dintre angajați.
• Între 2.700 și 4.100 de lei: 25%.
• Între 4.100 și 5.850 de lei: 18%.
• Între 5.850 și 9.400 de lei: 16%.
• Între 9.400 și 14.600 de lei: 5%.
• Peste 14.600 de lei: 3%.

Rezultă că aproximativ 58% dintre angajați aveau salarii nete sub 4.100 de lei. În același timp, numai 8% depășeau pragul de 9.400 de lei net, iar doar 3% aveau venituri salariale mai mari de 14.600 de lei.

România are o piață a muncii cu două viteze

Diferențele dintre sectoarele economice rămân foarte mari. În august 2026, cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost înregistrate în domenii cu productivitate și valoare adăugată ridicate.

• Tehnologia informației: aproximativ 13.010 lei net.
• Extracția petrolului și gazelor: aproximativ 11.760 de lei net.
• Alte activități de servicii: aproximativ 2.985 de lei net.
• Pescuit și acvacultură: aproximativ 2.998 de lei net.

Un angajat din IT câștiga, în medie, de aproximativ 4,36 ori mai mult decât unul din categoria „alte activități de servicii”.

România câștigă teren în regiune, dar rămâne la jumătate din media europeană

Comparația europeană arată o creștere a veniturilor salariale din România, dar și o distanță încă mare față de economiile dezvoltate ale Uniunii Europene.

Potrivit datelor Eurostat publicate în noiembrie 2026, salariul anual mediu ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost în 2025:

• România: 20.818 euro.
• Bulgaria: 16.200 de euro.
• Grecia: 18.800 de euro.
• Ungaria: 20.100 de euro.
• Uniunea Europeană: 41.500 de euro.

Valoarea din România a crescut cu aproximativ 7,3% față de 2024, când indicatorul era de 19.397 de euro. România a depășit Bulgaria, Grecia și Ungaria, dar nivelul înregistrat în 2025 a rămas la aproximativ jumătate din media Uniunii Europene.

Indicatorul Eurostat este un salariu anual ajustat pentru echivalentul normei întregi. Nu este salariu net și nici o măsură directă a puterii de cumpărare. Prin urmare, comparația trebuie privită ca o măsură a nivelului veniturilor salariale, nu ca o comparație completă a nivelului de trai.

Costul muncii din România rămâne mult sub media europeană

Un alt indicator relevant este costul orar al muncii, care include atât salariile, cât și costurile non-salariale suportate de angajatori.

În 2025, costul mediu orar al muncii a fost:

• România: 13,6 euro.
• Bulgaria: 12 euro.
• Ungaria: 15,2 euro.
• Uniunea Europeană: 34,9 euro.
• Zona euro: 38,2 euro.

Costul orar din România a fost astfel de aproximativ 2,6 ori mai mic decât media UE. Diferența nu se explică exclusiv prin salariile nete, deoarece indicatorul include și contribuțiile și celelalte costuri suportate de angajatori.

România se remarcă și prin ponderea redusă a costurilor non-salariale în costul total al muncii: 4,8%, comparativ cu 24,8% la nivelul UE. În 2025, costul orar al muncii exprimat în moneda națională a crescut cu 10,6% în România, față de un avans de 4,1% la nivelul UE exprimat în euro.

România este mai ieftină decât media UE, dar veniturile rămân reduse

Nivelul mai scăzut al prețurilor din România atenuează parțial diferența dintre salariile românilor și cele din economiile vest-europene. Potrivit Eurostat, nivelul general al prețurilor pentru consumul gospodăriilor din România a fost în 2025 de aproximativ 65% din media UE.

Pentru comparație:

• România: 65% din media UE.
• Bulgaria: 63%.
• Polonia: 73%.

La alimente și băuturi nealcoolice, România a avut unul dintre cele mai scăzute niveluri de preț din Uniune, aproximativ 80% din media europeană.

Inflația rămâne un risc pentru veniturile reale

În raportul asupra inflației din august 2026, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza pentru inflația de la finalul anului, la 6,1%, față de 5,5% în estimarea precedentă. Pentru finalul anului 2027, prognoza a fost majorată la 3,4%, de la 2,9%.

Creșterea prețurilor la servicii, alimente și bunuri nealimentare poate continua să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor. Pentru angajații cu venituri mici, efectul este deosebit de important: o parte mai mare din buget este alocată cheltuielilor curente, iar spațiul pentru economisire sau consum discreționar este mai redus.

Aproape 11.700 de lei pe lună pentru un trai decent în cazul unei familii cu doi copii

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent a ajuns la 11.668 de lei pe lună în septembrie 2026 pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, potrivit calculelor Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România. Suma este cu 298 de lei, respectiv 2,6%, mai mare decât în septembrie 2025, când coșul era evaluat la 11.370 de lei.

Necesarul diferă în funcție de componența gospodăriei:

• Doi adulți și doi copii: 11.668 de lei pe lună.
• Doi adulți și un copil: 9.574 de lei pe lună.
• Doi adulți fără copii: 7.150 de lei pe lună.
• Un adult singur: 4.407 lei pe lună.

Pentru o familie cu doi adulți și doi copii, calculul include 2.429 de lei pentru alimente, 3.105 lei pentru achiziția locuinței, 977 de lei pentru cheltuielile de locuire, 1.143 de lei pentru îmbrăcăminte și încălțăminte și 921 de lei pentru educație și cultură. Coșul include și 1.061 de lei alocați economiilor familiei.

Un indicator relevant pentru piața muncii este salariul net necesar unui adult pentru a susține un trai decent în această familie: 5.542 de lei pe lună, în condițiile în care gospodăria beneficiază și de alocațiile de stat pentru copii. Valoarea brută corespunzătoare este estimată la 9.473 de lei.

Prin comparație, salariul minim net de 2.699 de lei reprezintă doar 48,7% din acest prag. Cu alte cuvinte, un angajat plătit cu salariul minim încasează mai puțin de jumătate din suma considerată necesară pentru contribuția unui adult la bugetul unei familii cu doi copii.