517.100 de șomeri și 30.565 de posturi vacante. De ce nu se întâlnesc cererea și oferta de muncă

Piața muncii din România transmite semnale contradictorii. Numărul șomerilor a ajuns la 517.100 în septembrie 2026, cu 26.200 mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce angajatorii continuă să raporteze zeci de mii de locuri de muncă disponibile. Cele mai recente date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, la 28 octombrie, erau declarate 30.565 de posturi vacante la nivel național.

Candidații nu au întotdeauna calificările cerute de angajatori. Foto: arhivă

Diferența dintre numărul persoanelor fără un loc de muncă și cel al posturilor disponibile nu înseamnă că fiecare șomer poate ocupa automat unul dintre aceste posturi. Ofertele angajatorilor sunt concentrate în anumite ocupații, de la șoferi și manipulanți de mărfuri până la lucrători comerciali și personal calificat în producție, în timp ce pregătirea profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este diferită.

Locurile de muncă nu sunt distribuite uniform pe teritoriul țării, iar nivelul salariilor poate influența decizia candidaților de a accepta o ofertă. Pentru unele posturi sunt necesare calificări profesionale, experiență sau disponibilitatea de a lucra în schimburi, condiții care pot limita numărul persoanelor eligibile.

Problema apare într-un moment în care companiile devin mai prudente în privința recrutărilor, iar perspectivele economice sunt mai temperate. Numărul posturilor vacante a scăzut față de anul trecut, iar România are una dintre cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană. În același timp, șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat, ceea ce arată că intrarea pe piața muncii continuă să fie dificilă pentru o parte dintre absolvenți.

În septembrie, INS estima că în România erau 517.100 de șomeri. O lună mai târziu, la ANOFM erau anunțate 30.565 de locuri de muncă vacante. Asta nu înseamnă însă că persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot ocupa automat posturile disponibile. Unele cer calificări sau experiență pe care candidații nu le au, iar altele sunt în zone în care oamenii nu își permit sau nu pot să se mute.

Peste 517.000 de șomeri în statistica INS. De ce ANOFM raportează un număr mai mic

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), numărul șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 517.100 în septembrie 2026. Față de septembrie 2025, când erau estimați 490.900 de șomeri, creșterea a fost de 26.200 de persoane. Rata șomajului ajustată sezonier a ajuns la 6,3%, în scădere ușoară față de august, când era de 6,4%.

Valorile lunare ale ratei șomajului

INS și ANOFM ajung la cifre diferite pentru că nu numără șomerii în același mod. INS folosește metodologia BIM, aplicată și la nivel internațional, care ia în calcul persoanele fără un loc de muncă, care au căutat activ unul în ultimele patru săptămâni și care pot începe să lucreze în următoarele două săptămâni.

În schimb, ANOFM numără persoanele înregistrate în evidențele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă. La sfârșitul lunii septembrie 2026, instituția avea 256.480 de șomeri înregistrați, iar rata șomajului înregistrat era de 3,20%.

Ce locuri de muncă oferă angajatorii și ce calificări solicită

Datele ANOFM din 28 octombrie arată că cele 30.565 de posturi vacante declarate de angajatori sunt concentrate în special în domenii precum transporturile, comerțul, depozitarea și activitățile de producție.

Cele mai multe oferte sunt pentru conducători auto de transport rutier, categorie pentru care erau disponibile 3.440 de locuri de muncă. Urmează lucrătorii comerciali, cu 1.573 de posturi, manipulanții de mărfuri, cu 1.361, și muncitorii necalificați la demolarea clădirilor și lucrările de zidărie, cu 1.343 de locuri disponibile.

Alte categorii căutate de angajatori sunt muncitorii necalificați la asamblarea și montarea pieselor, agenții de securitate, curierii, montatorii de subansamble și personalul pentru curățenie.

Distribuția posturilor în funcție de nivelul de pregătire arată și mai clar diferențele dintre cererea angajatorilor și calificările necesare pe piața muncii. Din totalul locurilor vacante, 16.414 sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare și gimnaziale, reprezentând peste jumătate din ofertă.

În același timp, 6.391 de posturi sunt destinate persoanelor cu studii profesionale, 5.927 celor cu studii liceale sau postliceale, iar numai 1.833 de locuri de muncă sunt destinate persoanelor cu studii superioare.

România are mai puține locuri de muncă vacante decât anul trecut

Deși ANOFM raportează zeci de mii de oferte de angajare, datele INS arată că numărul locurilor de muncă vacante din economie a scăzut. În trimestrul al doilea din 2026, erau 26.500 de posturi vacante, cu 1.800 mai puține decât în primele trei luni ale anului și cu 4.900 sub nivelul din aceeași perioadă din 2025.

Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,52%, în scădere cu 0,09 puncte procentuale față de trimestrul al doilea din anul precedent. Potrivit datelor Eurostat, România a avut în această perioadă cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană, de aproximativ 0,5%, comparativ cu 2% la nivelul blocului comunitar.

În ceea ce privește domeniile de activitate, industria prelucrătoare a concentrat cel mai mare număr de posturi neocupate, respectiv 5.600. Cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat însă în producția și furnizarea de energie electrică și termică, cu 1,41%, intermedieri financiare și asigurări, cu 1,03%, și transport și depozitare, cu 0,94%.

Peste 19% dintre posturile vacante identificate de INS se aflau în sectorul bugetar. Dintre acestea, 2.700 erau în sănătate și asistență socială, 1.400 în administrația publică și 1.000 în învățământ.

Șomajul în rândul tinerilor a ajuns la 30,8%

Unul dintre cele mai mari dezechilibre ale pieței muncii se observă în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani. Potrivit INS, rata șomajului pentru această categorie a ajuns la 30,8% în perioada aprilie-iunie 2026, ceea ce înseamnă că aproape o treime dintre tinerii activi pe piața muncii se aflau în șomaj.

Situația este mai dificilă decât la nivel european. În iunie 2026, rata șomajului în rândul tinerilor era de 15,7% în Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. În România, INS a raportat o rată de 30,8% pentru trimestrul al doilea din 2026. Deși perioadele de raportare diferă, datele arată nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor din România.

Dificultățile de intrare pe piața muncii pot avea mai multe cauze. Absolvenții fără experiență concurează pentru posturi care solicită uneori cunoștințe practice sau experiență anterioară, în timp ce programele de internship și pozițiile de începător nu sunt disponibile în toate domeniile și regiunile.

Diferențele dintre salariile așteptate și cele reale pot îngreuna angajarea

Un alt element care poate influența întâlnirea dintre cererea și oferta de muncă este nivelul salariilor. Chiar și atunci când există posturi disponibile, oferta financiară trebuie să corespundă așteptărilor candidaților și costurilor de trai din zona în care se află locul de muncă.

Ghidul salarial eJobs 2026, realizat pe baza a peste 50.000 de date introduse de angajați în comparatorul Salario în perioada martie 2025 - martie 2026, indică o diferență între salariul mediu net raportat și cel așteptat. La nivel național, salariul mediu net raportat este de 5.400 de lei, în timp ce salariul net așteptat ajunge la 7.000 de lei, cu aproximativ 30% mai mult.

Diferențele sunt vizibile și în domeniile în care angajatorii caută personal. În transport și logistică, salariul mediu net real prezentat de eJobs este de 5.000 de lei, față de o așteptare de 6.500 de lei. În producție, valorile sunt de 5.200 de lei, respectiv 7.000 de lei, iar în vânzări și retail, de 5.000 de lei față de 6.167 de lei.

Companiile devin mai prudente în privința recrutărilor

Nici perspectivele angajatorilor pentru finalul anului nu indică o extindere puternică a recrutărilor. Studiul ManpowerGroup privind perspectivele angajării pentru trimestrul al patrulea din 2026, realizat pe baza răspunsurilor a 525 de angajatori din România, arată că 27% dintre companii intenționează să își mărească echipele, în timp ce 50% vor să mențină numărul actual de angajați.

Alte 22% dintre companii anticipează reduceri de personal, iar perspectiva netă de angajare pentru România este de 4%. Indicatorul sugerează o activitate de recrutare moderată, în care planurile de extindere coexistă cu deciziile de menținere sau reducere a personalului.

În paralel, ANOFM a anunțat că 106.932 de persoane au fost încadrate în muncă în primele nouă luni ale anului 2026, ca urmare a măsurilor de stimulare a ocupării. Totodată, 13.582 de persoane au participat la programe de formare profesională organizate prin intermediul instituției în aceeași perioadă.

De ce nu se întâlnesc cererea și oferta de muncă

Cele mai multe locuri de muncă anunțate la ANOFM sunt pentru șoferi, lucrători comerciali, manipulanți de mărfuri sau muncitori necalificați. Pentru cei care au alte calificări ori experiență în domenii diferite, găsirea unui post potrivit poate fi mai dificilă.

Salariul și distanța până la locul de muncă pot cântări la fel de mult. Pentru cineva care ar trebui să se mute în alt oraș, un post poate însemna și cheltuieli suplimentare cu chiria și transportul. Nu există însă date care să arate câte oferte sunt refuzate din aceste motive.