Joburi pentru începători există, dar angajatorii cer experiență. De ce șomajul tinerilor a ajuns la 30,8%
România se confruntă cu un paradox pe piața muncii. Companiile caută oameni, sunt disponibile mii de locuri de muncă pentru cei aflați la început de carieră, dar șomajul în rândul tinerilor rămâne foarte ridicat. În trimestrul al doilea din 2026, rata a ajuns la 30,8%.
În spatele cifrei se află însă o problemă mai complicată. Locurile de muncă există, dar nu sunt întotdeauna acolo unde sunt tinerii, iar cerințele angajatorilor nu se potrivesc mereu cu experiența și pregătirea celor care încearcă să intre pe piața muncii. La acestea se adaugă salariile, pe care mulți tineri le consideră prea mici în raport cu costul vieții de astăzi.
Datele Eurostat arată că problema nu este una apărută anul acesta. În 2025, rata șomajului în rândul tinerilor de 15-24 de ani din România a fost de 26,1%, cu 2,2 puncte procentuale peste nivelul din 2024. Media Uniunii Europene a fost de 15,2%.
În trimestrul al doilea din 2026, rata din România a ajuns la 30,8%. La nivelul UE, indicatorul a fost de 15,6%, ceea ce înseamnă că nivelul din România era aproape dublu.
Rata șomajului este calculată prin raportarea tinerilor fără loc de muncă la populația de 15-24 de ani activă pe piața muncii, adică la cei care lucrează sau caută activ un loc de muncă.
Joburi există. De ce nu ajung tinerii la ele?
Paradoxul se vede și în datele din recrutare. În primele opt luni din 2026, pe o platformă cunoscută de recrutare au fost publicate aproximativ 100.000 de locuri de muncă pentru candidații aflați la început de carieră sau fără experiență. Acestea au reprezentat mai mult de jumătate dintre pozițiile disponibile pe platformă în perioada analizată.
Dragoș Anastasiu, antreprenor și președintele ReThink Romania, a declarat pentru „Adevărul Financiar” că situația scoate la iveală o problemă mai veche a pieței muncii.
„Eu cred că avem de-a face cu un paradox. De foarte mulți ani, economia românească are nevoie de forță de muncă, în special calificată, iar companiile se plâng permanent că nu găsesc oameni. În același timp, avem un șomaj ridicat în rândul tinerilor. Este evident că cererea și oferta nu se întâlnesc”, a explicat Anastasiu.
Situația diferă însă de la o zonă la alta. În explicația lui Anastasiu, o parte a problemei vine din diferențele dintre marile orașe și zonele în care oportunitățile de angajare sunt mai reduse.
„În orașele mici și în mediul rural continuăm să pregătim tineri pentru o economie locală care, în multe cazuri, aproape că nu există. Tinerii termină școala și nu au unde să lucreze. O parte pleacă spre orașele mari, alții pleacă în străinătate”, a spus acesta.
Primul job, dar cu experiență
Pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă, lipsa experienței este una dintre principalele piedici. Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare, 58,6% dintre respondenți spun că li se cere experiență chiar și pentru posturile destinate începătorilor.
Salariile prea mici în raport cu costul vieții sunt menționate ca obstacol de 22,9% dintre tinerii chestionați. Alte probleme indicate sunt lipsa unui răspuns după interviu și procesele de recrutare considerate prea lungi sau complicate.
Mai mult de trei din zece respondenți spun că au observat angajatori care caută candidați juniori, dar de la care așteaptă performanțe apropiate de cele ale unor angajați cu mai multă experiență.
Datele arată astfel și cealaltă parte a problemei. Există locuri de muncă pentru cei aflați la început de drum, dar existența lor nu înseamnă automat că accesul la ele este simplu.
Diploma nu le garantează un loc de muncă
În marile orașe, unde există mai multe companii și oportunități de angajare, Anastasiu vede o altă problemă: distanța dintre ceea ce învață unii tineri și ceea ce au nevoie firmele.
„Am tratat prea mult timp educația și economia ca pe două lumi separate. Școala își vede de programele ei, companiile își văd de business, iar la mijloc rămâne tânărul care termină studiile și descoperă că diploma nu îi garantează un loc de muncă”, a explicat Anastasiu.
Pentru Anastasiu, ruptura nu ține doar de cunoștințele tehnice, ci și de competențe, disciplină și modul în care tinerii folosesc ceea ce au învățat.
„Am văzut tineri cu diplome foarte bune care aveau dificultăți în a lucra în echipă, în a comunica, în a-și asuma responsabilități sau pur și simplu în a respecta niște angajamente. Și am văzut tineri fără studii spectaculoase care au evoluat extraordinar tocmai pentru că aveau atitudinea potrivită”, a spus acesta.
Și companiile trebuie să investească în tineri
Lipsa experienței ridică însă și o problemă pentru angajatori. Un tânăr nu poate acumula experiență dacă nu găsește o companie dispusă să îi ofere primul loc de muncă și timpul necesar pentru a învăța.
Anastasiu spune că angajatorii nu sunt, în general, reticenți să angajeze tineri, dar recunoaște că integrarea unui angajat fără experiență presupune un efort din partea companiei.
„Sigur că un tânăr fără experiență are nevoie de timp pentru a învăța. O companie trebuie să investească în el, să îl formeze, să accepte și greșeli. Dar asta face parte din dezvoltarea normală a unei organizații”, a explicat acesta.
În același timp, Anastasiu vorbește și despre diferența dintre așteptările unor tineri și realitatea economică a companiilor.
„Întâlnesc destul de des tineri care consideră că, pentru că au terminat o facultate, merită automat un anumit salariu, anumite beneficii sau o anumită poziție. Uneori așteptările salariale pornesc de la cât au ei nevoie pentru a trăi așa cum își doresc, nu de la valoarea pe care o pot aduce efectiv unei companii”, a spus acesta.
Mai multă practică înainte de primul loc de muncă
Pentru Anastasiu, una dintre soluții este apropierea școlii de mediul în care tinerii vor lucra după absolvire. El indică învățământul dual, practica, internshipurile și mentoratul drept modalități prin care această distanță poate fi redusă.
„Eu cred foarte mult în învățământul dual. Mi se pare una dintre cele mai bune soluții pentru a apropia educația de economia reală. Școala și companiile trebuie să meargă mână în mână. Tinerii trebuie să învețe teorie, dar în același timp trebuie să intre în companii, să vadă cum funcționează lucrurile, să înțeleagă ce înseamnă munca și să dobândească experiență practică”, a spus Anastasiu.
El consideră că astfel de programe nu ar trebui să existe doar pentru meseriile tehnice, ci și în servicii, turism, ospitalitate și comerț.
Responsabilitatea nu poate rămâne însă doar la școală sau la tineri. În opinia lui Anastasiu, și companiile trebuie să participe la formarea viitorilor angajați, inclusiv prin programe de practică, internshipuri și mentorat.
Riscul este să pierdem și încrederea unei generații
Menținerea unui șomaj ridicat în rândul tinerilor poate avea efecte care depășesc piața muncii. România se confruntă deja cu emigrarea și cu probleme demografice, iar dificultatea de a găsi un loc în economie poate deveni încă un motiv de plecare.
„Un tânăr care termină școala și nu își găsește locul în economie începe, treptat, să își piardă încrederea. În el, în societate și în șansele pe care le are în România”, a spus Anastasiu.
Miza depășește astfel rata șomajului dintr-un trimestru. Pentru România, provocarea este ca intrarea unei noi generații pe piața muncii să nu se transforme într-o perioadă lungă de așteptare, care îi împinge pe tineri să își caute viitorul în altă parte.