Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani de la stat pentru chirie și reducerea transportului cu 50%
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care lucrează și obțin venituri salariale nete de cel mult 4.000 de lei pe lună, ar putea beneficia de un sprijin financiar de până la 600 de lei lunar pentru plata chiriei și de o reducere de 50% la abonamentele de transport public sau feroviar de navetă. Măsurile sunt prevăzute într-o inițiativă legislativă depusă la Senat, care urmărește să reducă cheltuielile tinerilor aflați la începutul carierei profesionale și să faciliteze accesul acestora la locuri de muncă.
Propunerea legislativă B598/2026 vizează completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Inițiativa a fost înregistrată la Senat la 28 octombrie 2026 și este susținută de parlamentari PNL, USR și UDMR.
Este important de precizat că măsurile nu sunt încă în vigoare. Pentru ca tinerii să poată beneficia efectiv de aceste facilități, proiectul trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie adoptat, promulgat și publicat în Monitorul Oficial.
Câți bani ar putea primi tinerii pentru plata chiriei?
Proiectul propune acordarea unui sprijin financiar lunar diferențiat în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Ajutorul lunar propus pentru locuință diferă în funcție de localitate:
- 600 de lei pentru locuințele din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pentru cele din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pentru locuințele din celelalte localități.
Prin urmare, un tânăr eligibil care locuiește cu chirie în București sau Cluj-Napoca ar putea primi 600 de lei în fiecare lună pentru acoperirea unei părți din cheltuielile locative.
Sprijinul nu ar reprezenta însă o rambursare integrală a chiriei, ci o contribuție financiară acordată în limita plafoanelor stabilite prin proiect.
Cine ar putea beneficia de ajutorul de 600 de lei pentru chirie?
Proiectul stabilește mai multe condiții cumulative pentru acordarea sprijinului financiar. Nu este suficient ca solicitantul să aibă sub 29 de ani și să obțină un salariu mai mic de 4.000 de lei.
Pentru a putea beneficia de ajutor, tinerii ar trebui:
- Să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani împliniți;
- Să fie angajați cu normă întreagă, în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui raport asimilat;
- Să obțină un venit salarial net lunar mai mic sau egal cu 4.000 de lei;
- Să fie titulari, cotitulari sau solicitanți ai unui contract de închiriere înregistrat la organele fiscale competente;
- Contractul de închiriere să fie încheiat pentru o perioadă de minimum șase luni;
- Să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată, situată în România;
- Să nu dețină în proprietate o locuință;
- Să nu ocupe o locuință socială, de necesitate, de serviciu sau o locuință pentru tineri destinată închirierii, realizată prin programele Agenției Naționale pentru Locuințe.
O altă condiție importantă privește proprietarul locuinței. Tinerii nu ar putea beneficia de sprijin dacă închiriază imobilul de la soț, soție, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv.
De asemenea, proiectul urmărește evitarea cumulării mai multor forme de sprijin public pentru aceeași cheltuială. Astfel, ajutorul nu ar putea fi acordat dacă beneficiarul primește deja o altă formă de sprijin de la stat sau de la autoritățile administrației publice locale pentru aceeași locuință și aceeași perioadă.
Reducere de 50% la abonamentele de transport public și feroviar
Pe lângă sprijinul financiar pentru chirie, inițiativa legislativă propune și reducerea cu 50% a tarifelor pentru anumite abonamente de transport.
Facilitatea ar urma să se aplice pentru:
- Abonamentele nominale de transport public local;
- Abonamentele nominale pentru transport metropolitan și integrat;
- Abonamentele feroviare nominale de navetă.
Și în acest caz, beneficiarii trebuie să aibă între 18 și 29 de ani, să lucreze cu normă întreagă și să obțină venituri salariale nete de cel mult 4.000 de lei lunar.
Proiectul prevede că reducerea nu poate fi cumulată cu alte măsuri de sprijin public acordate pentru aceeași rută, aceeași perioadă sau aceeași cheltuială de transport.
Astfel, inițiatorii urmăresc să reducă nu doar costurile locuirii, ci și cheltuielile pe care tinerii le suportă pentru deplasarea la locul de muncă.
Pot beneficia și studenții care lucrează part-time?
Proiectul prevede o excepție importantă pentru tinerii care lucrează cu timp parțial și urmează, în paralel, cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Aceștia ar putea beneficia de facilitățile propuse chiar dacă nu lucrează cu normă întreagă, însă plafonul de venit net lunar ar urma să fie calculat proporțional cu timpul de lucru.
Prin această prevedere, inițiatorii urmăresc să includă și studenții care lucrează în timpul studiilor, dar care au nevoie de sprijin pentru acoperirea cheltuielilor cu locuirea și transportul.
Este o facilitate relevantă în special pentru tinerii care studiază și lucrează în orașe universitare, unde cheltuielile cu chiria și deplasarea pot reprezenta o parte importantă din veniturile lunare.
Cât timp ar putea primi tinerii ajutorul pentru chirie și transport?
Potrivit proiectului, cele două forme de sprijin ar putea fi acordate separat sau cumulat, pentru o perioadă totală de cel mult 36 de luni pentru fiecare beneficiar.
Prin urmare, un tânăr care îndeplinește condițiile de eligibilitate ar putea beneficia atât de ajutorul pentru chirie, cât și de reducerea abonamentului de transport, în același timp, dacă respectă cerințele prevăzute de lege.
Perioadele în care acordarea sprijinului este întreruptă nu ar urma să fie incluse în calculul celor 36 de luni, potrivit prevederilor prezentate în proiect.
Sumele necesare pentru aplicarea măsurilor ar urma să fie suportate de la bugetul de stat.
Cum ar putea solicita tinerii ajutorul de la stat?
În forma propusă, proiectul prevede că procedura de acordare a facilităților ar urma să fie stabilită prin norme metodologice aprobate de Guvern, la propunerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Normele metodologice ar trebui aprobate în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legii.
Acestea vor trebui să clarifice documentele necesare, instituțiile competente, modalitatea de depunere și soluționare a cererilor, precum și procedura de acordare și verificare a ajutoarelor.
În consecință, chiar dacă proiectul va fi adoptat, beneficiarii vor trebui să respecte procedura administrativă care va fi stabilită ulterior.
Tinerii interesați ar trebui să urmărească atât evoluția proiectului în Parlament, cât și eventualele norme metodologice care vor reglementa aplicarea facilităților.
De ce au fost propuse aceste măsuri?
Inițiatorii proiectului susțin că tinerii care intră pe piața muncii se confruntă cu dificultăți financiare importante, în special atunci când trebuie să se mute într-un alt oraș pentru a ocupa un loc de muncă.
Cheltuielile inițiale pot include plata garanției pentru locuință, prima lună de chirie, abonamentele de transport și costurile deplasării zilnice la serviciu.
În expunerea de motive, inițiatorii atrag atenția că aceste cheltuieli pot reprezenta o barieră în accesul tinerilor la oportunități profesionale, în special în marile centre universitare și economice.
Prin urmare, propunerea urmărește să încurajeze mobilitatea profesională, integrarea tinerilor pe piața muncii și dobândirea independenței financiare.
Ce urmează pentru proiectul de lege B598/2026?
Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat la 28 octombrie 2026, urmând să parcurgă procedura parlamentară.
Pentru ca măsurile să poată fi aplicate, proiectul trebuie să fie adoptat de Parlament, promulgat de Președintele României și publicat în Monitorul Oficial.
Dacă inițiativa va deveni lege, tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani ar putea beneficia de până la 600 de lei lunar pentru plata chiriei, în funcție de localitatea în care locuiesc, precum și de reducerea cu 50% a anumitor abonamente de transport.
Facilitățile ar putea fi acordate separat sau cumulat, pentru o perioadă de maximum trei ani, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.