Tichetele de masă, între scumpiri și taxe. Cum ar putea beneficia angajații de un plus brut de 1.272 de lei pe an
Majorarea tichetelor de masă de la 45 la aproximativ 50 de lei sau eliminarea contribuției la sănătate aplicate acestora sunt două variante propuse pentru creșterea puterii de cumpărare. Un studiu de specialitate arată că prima variantă ar putea aduce încă 2,4 miliarde de lei anual în economie și ar susține echivalentul a aproximativ 18.000 de locuri de muncă.
Tichetele de masă au rămas la valoarea de 45 de lei, în timp ce prețurile alimentelor continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor. În acest context, o analiză realizată de Academia de Studii Economice din București readuce în discuție mecanismul prin care este actualizată valoarea acestui beneficiu extrasalarial și măsura în care acesta mai acoperă costul unei mese.
Cristian Păun, profesor universitar de economie, propune două variante pentru îmbunătățirea situației angajaților: majorarea tichetului la aproximativ 50 de lei prin corectarea formulei de indexare sau păstrarea valorii nominale actuale, concomitent cu eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Cele două soluții urmăresc același obiectiv - creșterea valorii efective a beneficiului pentru salariat -, dar funcționează diferit. Prima presupune un tichet cu valoare nominală mai mare, în timp ce a doua ar reduce contribuțiile reținute, fără să modifice suma înscrisă pe tichet.
Deocamdată, este vorba despre propuneri formulate în contextul prezentării studiului ASE, nu despre o decizie oficială de majorare sau de modificare a fiscalității.
De ce nu au crescut tichetele, deși alimentele s-au scumpit
Potrivit studiului ASE, valoarea tichetului de masă a rămas la 45 de lei în septembrie 2026, deși prețurile alimentelor crescuseră cu 7,75% într-un an.
Cercetătorii consideră că problema se află în formula de indexare prevăzută de normele de aplicare a legislației privind biletele de valoare. În interpretarea lor, mecanismul actual compară evoluția indicilor de preț din două perioade consecutive și poate indica o valoare calculată mai mică atunci când ritmul scumpirilor încetinește, chiar dacă prețurile continuă să crească.
Aplicarea formulei în septembrie 2026 ar fi condus la o valoare calculată de 44,86 lei, sub plafonul de 45 de lei aflat în vigoare. Clauza care împiedică reducerea valorii nominale a tichetului a făcut ca suma să rămână neschimbată.
Cu alte cuvinte, încetinirea inflației nu înseamnă că alimentele se ieftinesc. Dacă prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent decât în perioada anterioară, angajatul poate resimți în continuare o pierdere a puterii de cumpărare, chiar dacă indicatorii inflației se îmbunătățesc.
ASE propune ca formula de indexare să reflecte mai bine creșterea efectivă a prețurilor alimentelor și să includă o componentă care să țină cont de dinamica veniturilor salariale pe o perioadă de trei ani.
Câți bani ar câștiga un angajat dacă tichetul ar crește la 50 de lei
În scenariul principal analizat de cercetătorii ASE, valoarea tichetului ar ajunge la 50,05 lei pe zi. Diferența față de nivelul actual ar fi de 5,05 lei pentru fiecare zi lucrătoare eligibilă.
Pentru un salariat care primește tichete pentru aproximativ 21 de zile lucrătoare într-o lună, majorarea ar însemna un plus de circa 106 lei lunar, înainte de a lua în calcul eventualele efecte fiscale. Suma exactă depinde de numărul de zile pentru care se acordă tichete.
La nivel anual, studiul estimează un beneficiu brut suplimentar de 1.272 de lei pentru angajat. Acesta este un calcul bazat pe scenariul de indexare analizat, nu o majorare deja aprobată.
Pentru bugetul unei familii, o asemenea diferență poate contribui la acoperirea unei părți din cheltuielile cu alimentele. Totuși, efectul depinde de venitul total al gospodăriei, de numărul membrilor care primesc tichete și de evoluția prețurilor.
Mai există și o limitare importantă: tichetele de masă sunt un beneficiu acordat prin angajator, nu o plată universală primită automat de fiecare salariat. Prin urmare, o eventuală majorare a plafonului nu ar însemna că fiecare angajat din România va primi în mod obligatoriu suma suplimentară.
Varianta alternativă: eliminarea CASS pentru tichetele de masă
A doua propunere formulată de Cristian Păun este menținerea valorii nominale de 45 de lei, dar eliminarea contribuției la sănătate aplicate tichetelor.
În acest scenariu, beneficiul pentru salariat ar veni din reducerea contribuției reținute, nu din creșterea valorii tichetului. Potrivit explicației economistului, eliminarea unei contribuții de 10% ar echivala cu aproximativ 4,50 lei la un tichet de 45 de lei.
Această variantă ar necesita însă o modificare a regulilor fiscale. Nu este o facilitate care poate fi aplicată automat de angajatori în lipsa unei baze legale.
Cele două scenarii trebuie comparate și din perspectiva finanțelor publice. Majorarea valorii tichetelor poate influența costurile angajatorilor și bazele de impozitare, în funcție de tratamentul fiscal aplicabil. Eliminarea CASS ar reduce contribuțiile colectate din această sursă. Pentru a stabili care variantă oferă un raport mai bun între beneficiul salariaților și costul bugetar, ar fi necesare estimări fiscale comparabile, care să includă efectele directe și indirecte.
Ce impact ar avea asupra economiei
Potrivit studiului ASE, în 2025 angajații din România au primit tichete de masă în valoare totală de 18,38 miliarde de lei. Cercetătorii estimează că acestea au generat un impact economic de peste 21 de miliarde de lei, echivalentul a 1,10% din PIB, și au susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă.
Logica economică este că sumele cheltuite prin intermediul tichetelor ajung la comercianți, restaurante, producători alimentari și alți furnizori. Veniturile acestora susțin, la rândul lor, activitatea economică și ocuparea forței de muncă.
În scenariul majorării la aproximativ 50 de lei, ASE estimează încă 2,4 miliarde de lei în valoare adăugată brută anuală și echivalentul a aproximativ 18.100 de locuri de muncă suplimentare. Contribuția estimată a tichetelor de masă la economie ar crește de la 1,10% la aproximativ 1,22% din PIB.
Aceste cifre reprezintă estimări rezultate din analiza economică, nu garanții privind numărul de locuri de muncă ce vor fi efectiv create. Impactul depinde de modul în care este implementată măsura, de reacția angajatorilor și a comercianților, precum și de evoluția consumului.
De asemenea, valoarea economică generată nu trebuie confundată cu veniturile suplimentare ale bugetului de stat. Efectele asupra PIB-ului, ocupării și încasărilor fiscale sunt indicatori diferiți și trebuie analizați separat.
Miza pentru angajați și angajatori
Pentru salariați, tichetele de masă reprezintă o componentă a pachetului de beneficii, cu utilizare dedicată cheltuielilor pentru hrană. În perioadele în care alimentele se scumpesc, menținerea valorii nominale reduce treptat cantitatea de produse sau servicii care poate fi cumpărată cu aceeași sumă.
Pentru angajatori, majorarea plafonului poate însemna costuri suplimentare dacă aleg să acorde tichete la noua valoare. Efectul nu este identic pentru toate firmele: depinde de numărul salariaților beneficiari, de nivelul actual al tichetelor și de bugetul alocat beneficiilor extrasalariale.
Pentru comercianți și producători, o creștere a sumelor cheltuite prin tichete poate susține cererea. Totuși, efectul net asupra consumului depinde și de ceea ce fac gospodăriile cu celelalte venituri, de nivelul economisirii și de evoluția generală a prețurilor.