Bănci & Finanțe

62% dintre românii cu ipotecă vor să scape mai devreme de datorii. Când merită și când e o greșeală


Românii cu credite ipotecare sunt printre cei mai hotărâți din Europa să scape mai repede de datorii. Aproximativ 62% dintre cei care au un astfel de împrumut se așteaptă să îl achite înainte de termen, față de o medie europeană de numai 25%. Dorința de a închide creditul cât mai repede poate aduce economii importante, însă rambursarea anticipată nu este automat cea mai bună decizie în orice situație.

Un bărbat discută cu un ofiţer de credite despre returnarea anticipată
Rambursarea anticipată poate reduce semnificativ costul total al unui credit ipotecar Foto: arhivă

Datele apar în European Housing Trend Report 2026, realizat de RE/MAX Europe pe baza răspunsurilor a peste 22.000 de adulți din 24 de țări. România înregistrează cea mai mare pondere a titularilor de credite ipotecare care se așteaptă să își achite locuința mai devreme decât era planificat, 62%, urmată de Polonia, cu 44%, Cehia și Austria, ambele cu 38%.

Procentul ridicat din România spune însă și ceva despre felul în care este privită datoria pe termen lung. Pentru mulți proprietari, un credit pe 20 sau 30 de ani nu reprezintă doar o obligație financiară lunară, ci și o presiune de care încearcă să scape atunci când apar bani în plus.

„Din experiența mea de 20 ani în domeniul brokerajului de credite, pot spune că românii au o relație destul de interesantă cu îndatorarea. Spre deosebire de alte societăți occidentale, unde creditul ipotecar este privit mai degrabă ca un instrument financiar pe termen lung, în România există încă o puternică componentă emoțională asociată creditului. Pentru foarte mulți români, locuința reprezintă siguranță, stabilitate și independență. Iar sentimentul că locuința este ipotecată în favoarea unei bănci generează o anumită presiune psihologică”, a declarat pentru „Adevărul Financiar”, specialistul în brockeraj Valentin Anghel.

Specialistul spune că motivele merg de la dorința de a elimina obligația lunară și teama de creșterea dobânzilor până la incertitudinea privind veniturile viitoare și nevoia de confort psihologic. Totuși, acesta atrage atenția că dorința de a scăpa de credit nu este întotdeauna echivalentă cu o decizie financiară optimă.

De ce contează momentul în care rambursezi

În cazul creditelor ipotecare cu rate egale, în primii ani o parte mai mare din rata lunară este reprezentată de dobândă, iar o parte mai mică reduce efectiv suma împrumutată. Pe măsură ce creditul avansează, raportul se schimbă. De aceea, momentul în care este făcută rambursarea anticipată poate influența semnificativ economia obținută.

„Da, momentul rambursării anticipate contează foarte mult. În cazul creditelor ipotecare cu rate lunare egale, cunoscute drept rate de tip anuitate, în primii ani o proporție mai mare din rata lunară este reprezentată de dobândă, iar o proporție mai mică reprezintă principalul, adică suma efectiv împrumutată. Pe măsură ce creditul avansează, această proporție se inversează. Prin urmare, cu cât rambursarea anticipată este realizată mai devreme, cu atât economia potențială de dobândă este mai mare, dacă păstrăm aceleași condiții de creditare și aceeași sumă rambursată”, a spus Valentin Anghel.

Un exemplu arată cât de mare poate deveni diferența. Pentru un credit de 500.000 de lei, contractat pe 30 de ani, cu o dobândă anuală de 5%, presupusă constantă, rata lunară este de aproximativ 2.684 de lei.

Dacă după aproximativ doi ani sunt rambursați anticipat 20.000 de lei, cu menținerea aproximativ a aceleiași rate și reducerea perioadei, economia de dobândă rămasă este de aproximativ 56.000 de lei, iar creditul poate fi scurtat cu circa 28 de luni.

Dacă aceeași sumă de 20.000 de lei este rambursată după aproximativ 15 ani, economia de dobândă scade la aproximativ 21.000 de lei. Diferența apare pentru că o parte importantă din dobânda creditului a fost deja achitată până în acel moment.

Și sumele mai mici pot conta. În același exemplu, o rambursare de 10.000 de lei după aproximativ doi ani poate reduce dobânda rămasă cu aproximativ 29.000 de lei și poate scurta creditul cu aproape 15 luni.

Calculele sunt orientative și presupun o dobândă constantă de 5%, fără alte modificări ale condițiilor creditului.

Reducerea perioadei sau reducerea ratei?

O altă decizie importantă apare în cazul rambursării anticipate parțiale: reducerea perioadei creditului sau reducerea ratei lunare.

Din punct de vedere financiar, cele două variante au efecte diferite. Prima poate reduce mai mult costul total al împrumutului, în timp ce a doua poate lăsa mai mulți bani disponibili lunar în bugetul familiei.

„Din punct de vedere matematic, în condiții identice, reducerea perioadei creditului generează economii mai mari de dobândă decât reducerea ratei lunare. Motivul este că, atunci când reducem perioada, continuăm să plătim aproximativ aceeași rată lunară, dar stingem creditul într-un interval mai scurt. Astfel, eliminăm un număr important de luni în care am fi plătit dobândă. În schimb, dacă alegem reducerea ratei lunare și păstrăm perioada inițială, obținem un avantaj imediat asupra bugetului familiei, însă economia totală de dobândă este mai mică”, a precizat Valentin Anghel.

Specialistul subliniază însă că reducerea perioadei nu trebuie recomandată automat tuturor debitorilor. Pentru o familie cu venituri stabile, economii suficiente și o rată confortabilă poate fi alegerea potrivită. Pentru cineva care se confruntă cu presiuni asupra bugetului lunar, reducerea ratei poate fi mai importantă.

În exemplul creditului de 500.000 de lei, rambursarea celor 20.000 de lei după aproximativ doi ani ar genera o economie de circa 56.000 de lei dacă este redusă perioada. Dacă suma este folosită pentru reducerea ratei, cu păstrarea perioadei inițiale, economia de dobândă este de aproximativ 17.000 de lei.

Când rambursarea anticipată poate să nu fie cea mai bună alegere

Faptul că o persoană are bani disponibili nu înseamnă că întreaga sumă ar trebui transferată imediat către bancă. O astfel de decizie trebuie analizată și prin prisma economiilor care rămân disponibile după rambursare.

„Categoric. Rambursarea anticipată nu trebuie transformată într-o obsesie. Prima regulă pe care aș recomanda-o este să nu folosim toate economiile pentru rambursarea creditului. O familie ar trebui să păstreze un fond de rezervă care să acopere, în mod ideal, între trei și șase luni de cheltuieli esențiale. În cazul veniturilor fluctuante, rezerva poate fi chiar mai mare”, a spus Valentin Anghel.

Un alt criteriu este comparația dintre costul creditului și ceea ce ar putea produce economiile dacă ar fi păstrate sau investite.

„A doua regulă este să comparăm costul creditului cu randamentul alternativ al economiilor. De exemplu, dacă avem un credit ipotecar cu dobândă fixă de 4,5%, iar economiile pot fi plasate într-un instrument cu risc redus, care oferă un randament net superior, este posibil ca rambursarea anticipată să nu reprezinte cea mai eficientă utilizare a capitalului. Trebuie însă comparate valori nete, ținând cont de fiscalitate, riscuri, lichiditate și eventualele costuri”, a precizat specialistul.

Contează și existența altor datorii. Dacă un debitor are un credit de consum sau o datorie pe cardul de credit cu o dobândă mult mai mare decât cea a creditului ipotecar, stingerea datoriei mai scumpe poate fi mai eficientă financiar.

Ce drepturi are clientul când rambursează anticipat

Pentru contractele de credit pentru bunuri imobile aflate în sfera OUG 52/2016, consumatorul are dreptul să ramburseze anticipat, integral sau parțial, creditul. Dreptul nu poate fi condiționat de plata unei anumite sume minime sau de un anumit număr de rate.

În cazul unei rambursări anticipate parțiale, consumatorul poate alege între trei variante: menținerea valorii ratei și reducerea perioadei de creditare, reducerea ratei și menținerea perioadei sau reducerea atât a ratei, cât și a perioadei.

Creditorul trebuie să ofere, în scris și la cererea consumatorului, câte o simulare pentru fiecare dintre cele trei variante și să îl informeze despre acest drept. În cazul rambursării anticipate, creditorul nu poate aplica penalizări, compensații sau alte costuri.

Rambursarea nu este singura variantă

Pentru cei care vor să reducă povara creditului, rambursarea anticipată nu este singura posibilitate. Valentin Anghel atrage atenția și asupra refinanțării, care poate genera economii în anumite situații.

„Pe lângă rambursarea anticipată, sau concomitent, debitorii băncilor ar trebui să ia în calcul și refinanțarea creditului, deoarece și în acest caz se pot obține economii considerabile, însă trebuie să analizăm costurile refinanțării versus economia făcută pe un termen mediu. Totodată, mai este un aspect important de luat în calcul: indiferent de costurile refinanțării, dacă o persoană vrea să scadă drastic perioada de finanțare, este bine să opteze pentru refinanțare pe o perioadă mai scurtă de timp, deoarece se elimină mulți ani de plată a dobânzii și astfel se obțin economii considerabile”, a spus Valentin Anghel.

Pentru cei 62% dintre românii cu ipotecă care se așteaptă să își achite locuința mai devreme decât era planificat, rambursarea anticipată poate aduce economii importante, mai ales atunci când este făcută în primii ani ai creditului. Dar rezultatul depinde de momentul rambursării, de varianta aleasă și de situația financiară a fiecărei familii.

A scăpa mai repede de datorie poate oferi atât un avantaj financiar, cât și confort psihologic. Însă rambursarea anticipată nu ar trebui să lase familia fără economii pentru situații neprevăzute. În unele cazuri, reducerea perioadei poate fi cea mai eficientă variantă; în altele, reducerea ratei, păstrarea unui fond de rezervă sau refinanțarea pot fi mai potrivite.

Citește în continuare