România pregătește investiții de miliarde de euro pe Dunăre: Bala 2, proiectul vechi de peste două decenii, și Fast Danube, relansat după ani de studii
România vrea să accelereze două proiecte majore de infrastructură pe Dunăre, cu mize atât pentru securitatea energetică, cât și pentru transportul de mărfuri. Proiectul Bala 2, discutat încă de la începutul anilor 2000, ar urma să beneficieze de o finanțare inițială de 200 de milioane de euro, în timp ce Fast Danube urmărește creșterea perioadei de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al fluviului de la aproximativ 280 la cel puțin 340 de zile pe an.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, a anunțat luni că cele două investiții se numără printre prioritățile ministerului. Pentru Bala 2, valoarea totală a proiectului este estimată de ministru la 1,2-1,3 miliarde de euro, iar suma de 200 de milioane de euro ar urma să fie alocată pentru demararea investiției. Restul finanțării trebuie identificat ulterior.
„Bala 2 are o importanță deosebită, în primul rând pentru asigurarea debitelor de apă necesare răcirii reactoarelor de la Cernavodă. În plus, acest proiect de reconfigurare a debitelor în zona Bala va permite o mai bună navigabilitate pe Dunăre pe toată perioada anului”, a declarat ministrul.
Bala 2, proiect discutat încă din 2003, cu miză pentru centrala de la Cernavodă
Proiectul Bala 2 vizează zona de bifurcație a brațului Bala, în județul Călărași, unde lucrările hidrotehnice ar urma să modifice distribuția debitelor între brațul Bala și Dunărea Veche. Obiectivul este creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche, îmbunătățirea condițiilor de navigație și asigurarea unui debit suficient pentru alimentarea cu apă a sistemului de răcire de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Ideea amenajării zonei a apărut încă din 2003, iar în 2006 a fost emis un aviz de gospodărire a apelor pentru îmbunătățirea navigației pe sectorul Călărași-Brăila. În perioada 2011-2016 au fost executate deja o serie de lucrări în zonă: un dig de dirijare, apărări de maluri, un prag de fund și lucrări de dragaj. Aceste intervenții nu au însemnat însă finalizarea proiectului de amploare prevăzut în etapa Bala 2.
Soluțiile tehnice inițiale au fost reconsiderate după contestații din partea organizațiilor de mediu și discuții cu reprezentanții Comisiei Europene. În 2024, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, intitulată „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.
Potrivit documentației publicate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), proiectul presupune restaurarea unui vechi braț de bifurcație, ridicarea pragului de fund de pe brațul Bala, dragaje pe Dunărea Veche și lucrări pentru siguranța navigației. Prin aceste intervenții, nivelul apei în zona bifurcației ar putea crește cu până la 1,2 metri.
Investiția are și o componentă de mediu. Proiectul urmărește refacerea unor zone umede, crearea unor habitate pentru sturioni și îmbunătățirea condițiilor pentru migrația acestora. Documentația AFDJ estimează că suprafața zonelor umede ar putea crește cu aproximativ 57 de hectare.
În forma aprobată în 2024, valoarea investiției era de aproximativ 1,02 miliarde de lei, cu TVA, iar durata de implementare fusese stabilită la 60 de luni: 12 luni pentru proiectare și 48 de luni pentru execuția lucrărilor. În toamna acestui an, după reluarea analizelor tehnice, AFDJ a avizat noi indicatori tehnico-economici. Estimarea de 1,2-1,3 miliarde de euro prezentată acum de ministrul Transporturilor indică o valoare mult mai mare decât cea din documentația aprobată în 2024, astfel că actualizarea costului și a soluției tehnice trebuie clarificată înainte de stabilirea finanțării finale.
Miza energetică a proiectului a devenit mai vizibilă în contextul episoadelor de secetă și al scăderii debitului Dunării. Potrivit documentației tehnice, unul dintre beneficiile indirecte urmărite este asigurarea debitului minim necesar pentru răcirea celor patru reactoare de la Cernavodă, cu un nivel de asigurare de peste 97%. Acest aspect este relevant și pentru dezvoltarea viitoare a capacităților nucleare, prin proiectele Unităților 3 și 4.
Fast Danube: proiect de peste 200 de milioane de euro, început în 2014
Al doilea proiect major pentru Dunăre, Fast Danube, are o istorie de peste un deceniu. Prima etapă a fost lansată în noiembrie 2014 și s-a derulat până la sfârșitul anului 2018. Aceasta a fost finanțată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, cu o contribuție europeană de 85%, și a avut un buget de aproximativ 5,25 milioane de euro.
Prima etapă nu a presupus execuția lucrărilor hidrotehnice, ci pregătirea lor: studii tehnice și hidrologice, măsurători, identificarea punctelor dificile pentru navigație, analiza variantelor de intervenție și pregătirea documentațiilor necesare viitoarelor lucrări. Proiectul a fost derulat în parteneriat de administrațiile căilor navigabile din România și Bulgaria.
Etapa de investiții a fost continuată prin Fast Danube 2, proiectul transfrontalier care vizează sectorul comun româno-bulgar al Dunării, între kilometrii fluviali 845 și 375, pe o lungime de aproximativ 470 de kilometri. Obiectivul este asigurarea unor condiții de navigație corespunzătoare pentru cel puțin 340 de zile pe an, față de aproximativ 280 de zile în prezent.
Acordul de finanțare pentru Fast Danube 2 a fost semnat în octombrie 2024. Bugetul total este de aproximativ 230 de milioane de euro, iar finanțarea prin programul european Connecting Europe Facility 2 acoperă 85% din costuri, restul urmând să fie asigurat din surse naționale. Proiectul este programat să se deruleze în perioada aprilie 2024-decembrie 2028.
Lucrările prevăzute includ dragaje în 12 puncte critice, pe o lungime totală de 110 kilometri, stabilizarea malurilor pe 5,45 kilometri și construirea unor structuri hidrotehnice pentru controlul curenților și al sedimentelor. Sunt prevăzute, de asemenea, epiuri, chevroane și amenajări menite să îmbunătățească regimul hidraulic al fluviului.
În octombrie 2025 a fost anunțată lansarea licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor Fast Danube 2, cu o valoare estimată la aproximativ 170 de milioane de euro. În decembrie 2025, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, cu o valoare de aproximativ 710 milioane de lei, inclusiv TVA, și o durată de execuție de 24 de luni. Aceste valori provin din documentații și etape de bugetare diferite, iar bugetul total al proiectului transfrontalier include și componentele aferente partenerilor din Bulgaria.
Potrivit estimărilor prezentate la lansarea licitației, îmbunătățirea condițiilor de navigație ar putea crește cu aproximativ 20% volumul mărfurilor transportate pe Dunăre. O navigabilitate mai predictibilă ar permite operatorilor să planifice mai bine transporturile și să reducă perioadele în care navele sunt nevoite să aștepte sau să transporte încărcături mai mici din cauza nivelului scăzut al apei.
Dunărea, alternativă pentru transportul de marfă
Autoritățile mizează pe cele două proiecte pentru a valorifica mai bine potențialul economic al Dunării. Transportul fluvial poate prelua o parte din mărfurile transportate în prezent pe șosele sau pe calea ferată, iar costurile sunt, în general, mai mici pentru transportul unor volume mari de marfă.
„Prin el va crește perioada anuală de navigație și mută o parte din transportul de marfă pe apă, care este mai ieftin chiar și decât cel pe calea ferată”, a declarat ministrul Transporturilor despre Fast Danube.
Cele două investiții au însă obiective diferite, chiar dacă sunt complementare. Bala 2 urmărește în primul rând reconfigurarea debitelor într-o zonă strategică a Dunării, cu efecte asupra navigației, mediului și alimentării cu apă a centralei de la Cernavodă. Fast Danube 2 vizează eliminarea punctelor dificile de navigație de pe sectorul comun româno-bulgar și creșterea numărului de zile în care transportul fluvial se poate desfășura în condiții corespunzătoare.
Pentru ambele proiecte, provocarea principală rămâne trecerea de la documentații și finanțări aprobate la lucrări efective, într-un calendar care să permită valorificarea Dunării atât ca infrastructură de transport, cât și ca resursă strategică pentru economia și securitatea energetică a României.