Reactorul 1 de la Cernavodă ajunge la capacitate maximă în 24 de ore. Guvernul pregătește investiții pentru a preveni noi opriri ale reactoarelor
Centrala Nucleară de la Cernavodă rămâne un punct esențial pentru securitatea energetică a României, iar oprirea îndelungată a reactoarelor a arătat cât de vulnerabil poate deveni sistemul național atunci când o sursă importantă de electricitate nu mai este disponibilă. După aproximativ 100 de zile fără producție, Unitatea 1 a revenit în funcțiune, iar Guvernul vrea să accelereze investițiile care să prevină repetarea unei asemenea situații.
Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au vizitat centrala de la Cernavodă, unde au discutat despre reluarea activității Unității 1, perspectivele repornirii Unității 2 și măsurile necesare pentru protejarea instalațiilor în perioadele de secetă.
Miza este importantă pentru sistemul energetic: Unitatea 1 asigură aproximativ 8% din producția de energie a României. Revenirea reactorului în sistem reduce presiunea asupra aprovizionării cu electricitate și necesarul de importuri, în special în orele de vârf.
„Este extrem de important pentru securitatea energetică a României. Scade presiunea pe sistemul energetic, vor scădea importurile, mai ales în orele de vârf”, a declarat premierul Luca Niculescu.
Unitatea 2, următoarea miză pentru producția de energie nucleară
După revenirea Unității 1, atenția se îndreaptă către reactorul 2, a cărui repornire depinde de rezultatele analizelor tehnice și de evoluția debitului Dunării.
Potrivit ministrului Energiei, o nouă evaluare urma să fie realizată în zilele următoare, iar decizia privind reluarea funcționării era așteptată luni.
Premierul a evitat să avanseze un termen ferm, dar a declarat că speră ca și în cazul Unității 2 să existe vești favorabile în scurt timp.
Dumitru Chisăliță a subliniat că revenirea reactorului 1 va aduce o cantitate importantă de electricitate în piață, reducând în special necesarul de importuri în intervalele de seară. Energia nucleară contribuie, totodată, la echilibrarea mixului energetic național, prin furnizarea unei cantități constante de electricitate.
Seceta și debitul Dunării au scos la iveală vulnerabilitatea centralei
Oprirea prelungită a reactoarelor a evidențiat riscurile pe care fenomenele hidrologice extreme le pot genera pentru infrastructura energetică.
Funcționarea centralei depinde de disponibilitatea apei necesare sistemelor de răcire, iar scăderea debitului Dunării poate afecta condițiile în care reactoarele pot funcționa în siguranță.
Premierul a afirmat că, potrivit analizelor de predictibilitate prezentate de specialiști, o situație de asemenea amploare nu fusese anticipată nici într-un orizont de 100 de ani.
„Am trecut printr-o situație extrem de serioasă. Mi-au explicat domnii directori că studiile de predictibilitate indică faptul că o astfel de situație nu era estimată nici într-o sută de ani, iată că s-a întâmplat”, a declarat Luca Niculescu.
Experiența de la Cernavodă determină acum autoritățile să caute soluții pe termen lung, astfel încât funcționarea centralei să nu mai fie atât de vulnerabilă în perioadele cu debite reduse ale Dunării.
Proiectul Bala 2, investiția prin care Guvernul vrea să protejeze Cernavodă de secetă
Una dintre principalele soluții anunțate de premier este accelerarea proiectului Bala 2, care ar urma să permită direcționarea unui volum mai mare de apă către centrala nucleară de la Cernavodă.
Proiectul este considerat o prioritate, deoarece ar urma să asigure necesarul de apă pentru răcirea reactoarelor existente, dar și a viitoarelor Unități 3 și 4.
Luca Niculescu a cerut instituțiilor implicate să trateze proiectul cu prioritate și să accelereze demersurile necesare pentru implementarea lui.
„Proiectul Bala 2, care prevede, pe scurt, posibilitatea ca mai multă apă să ajungă la centrala de la Cernavodă, devine o prioritate”, a afirmat premierul.
În paralel, Guvernul vrea ca lucrările de dragare să fie realizate permanent și cu rapiditate, pentru a menține condițiile necesare funcționării centralei.
Investițiile sunt importante nu doar pentru reactoarele aflate deja în exploatare, ci și pentru planurile de extindere a capacității nucleare a României.
Nuclearelectrica pregătește măsuri pentru situații hidrologice extreme
Conducerea Nuclearelectrica susține că perioada în care reactoarele au fost oprite a fost utilizată pentru monitorizări hidrologice, analize tehnice și evaluarea riscurilor.
Directorul general al companiei, Mihai Gioară, a declarat că echipele au continuat să lucreze pe întreaga durată a întreruperii, respectând principiile de securitate nucleară.
Acesta a subliniat că obiectivul companiei este să fie mai bine pregătită pentru situații extreme, în contextul schimbărilor climatice.
„Ne-am stabilit în momentul de față un obiectiv foarte clar, ca în viitor să fim pregătiți să răspundem acestor situații extreme care pot fi inerente în contextul schimbărilor climatice actuale”, a declarat Mihai Gioară.
Directorul Nuclearelectrica a apreciat și mobilizarea angajaților, precizând că, deși reactoarele au fost oprite, personalul a continuat activitățile de monitorizare și verificare, fără compromisuri în privința securității nucleare.
Energia nucleară, esențială pentru reducerea importurilor și echilibrarea sistemului
Reluarea producției Unității 1 și perspectiva repornirii Unității 2 readuc în prim-plan rolul energiei nucleare în sistemul energetic românesc.
Pe lângă contribuția la producția națională, energia de la Cernavodă este importantă pentru stabilitatea aprovizionării și reducerea dependenței de electricitatea importată în perioadele cu consum ridicat.
Pentru Guvern, provocarea nu mai este doar asigurarea funcționării reactoarelor, ci și protejarea centralei împotriva unor fenomene extreme care pot afecta infrastructura critică.
Proiectul Bala 2 și lucrările de dragare devin astfel componente importante ale strategiei de securitate energetică. În același timp, repornirea Unității 2 rămâne următorul obiectiv imediat pentru revenirea centralei la o capacitate mai mare de producție.