Nuclearelectrica vrea să împrumute 800 de milioane de euro de la BEI pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă
Acționarii Nuclearelectrica au aprobat contractarea unei finanțări de 800 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru retehnologizarea Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă. Banii vor contribui la finanțarea lucrărilor prin care reactorul ar urma să poată funcționa încă aproximativ 30 de ani. Împrumutul va fi împărțit în două contracte de câte 400 de milioane de euro, care urmează să fie semnate succesiv.
Decizia a fost luată în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Nuclearelectrica din 29 octombrie 2026. Aprobarea permite companiei să continue demersurile pentru contractarea finanțării, însă nu înseamnă că întreaga sumă a fost deja virată sau că toate documentele de creditare au fost semnate.
Cum va fi acordată finanțarea de 800 de milioane de euro
Împrumutul de la BEI va fi structurat în două contracte distincte, fiecare în valoare de 400 de milioane de euro. Potrivit calendarului estimat de Nuclearelectrica, primul contract ar urma să fie semnat în 2026, iar al doilea la începutul anului 2027.
Condițiile finale ale contractelor se aflau în negociere, iar acționarii au aprobat mandatarea conducerii companiei pentru finalizarea documentelor și îndeplinirea formalităților necesare.
La momentul utilizării fiecărei tranșe de finanțare, conducerea va putea stabili tipul dobânzii, fixă sau variabilă, în condițiile prevăzute în contract și în funcție de oferta băncii. Prin urmare, costul final al împrumutului depinde de condițiile contractuale aplicabile, iar valoarea de 800 de milioane de euro reprezintă suma finanțării aprobate.
De ce are nevoie Cernavodă de această finanțare
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost pusă în funcțiune în 1996. Ca orice reactor nuclear, aceasta are o durată de exploatare care depinde de starea echipamentelor, de verificările de siguranță și de lucrările de întreținere și modernizare.
Retehnologizarea presupune intervenții tehnice majore asupra reactorului și a sistemelor sale, astfel încât acesta să poată funcționa în continuare în condiții de siguranță. Scopul proiectului este prelungirea duratei de operare cu aproximativ 30 de ani.
Pentru România, miza este menținerea unei capacități importante de producție a energiei electrice. Energia nucleară contribuie la producția internă fără emisii directe de dioxid de carbon în timpul procesului de generare, iar funcționarea pe termen lung a Unității 1 este relevantă atât pentru securitatea energetică, cât și pentru echilibrul sistemului electric.
Fără retehnologizare, reactorul nu ar putea continua să funcționeze la nesfârșit după expirarea duratei sale inițiale de exploatare. Investiția urmărește, așadar, prelungirea vieții unei capacități existente, nu construirea unui reactor nou.
Împrumutul BEI acoperă doar o parte din investiție
Finanțarea de 800 de milioane de euro reprezintă o componentă a planului financiar pentru retehnologizarea Unității 1. Costul total estimat al proiectului este de aproximativ 3,2 miliarde de euro, astfel că împrumutul de la BEI nu acoperă întreaga investiție.
Nuclearelectrica trebuie să combine această finanțare cu alte surse de capital pentru a susține lucrările și etapele proiectului. Compania a anunțat anterior și o finanțare de 540 de milioane de euro pentru etapa preliminară a retehnologizării, contractată cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE.
Finanțarea etapizată este importantă deoarece proiectul presupune cheltuieli pe mai mulți ani, pentru pregătirea tehnică, achiziția echipamentelor și realizarea lucrărilor. Contractarea împrumutului nu înseamnă că întreaga sumă va fi utilizată imediat, ci că societatea își asigură o sursă de finanțare pentru etapele prevăzute.
Ce se întâmplă cu reactorul în timpul lucrărilor
Retehnologizarea implică o oprire planificată a Unității 1 pentru realizarea unor lucrări majore, inclusiv intervenții asupra componentelor esențiale ale reactorului. Calendarul prezentat anterior de Nuclearelectrica vizează desfășurarea etapei finale a proiectului în perioada 2027–2030, cu reluarea operării estimate pentru 2030.
În perioada opririi, energia care nu va mai fi produsă de Unitatea 1 va trebui compensată prin celelalte capacități disponibile în sistemul energetic, prin producția altor centrale și, în funcție de condițiile pieței, prin importuri.
După finalizarea lucrărilor și parcurgerea etapelor de verificare și autorizare, reactorul ar urma să revină în exploatare pentru o nouă perioadă de aproximativ 30 de ani. Calendarul efectiv depinde de evoluția lucrărilor și de îndeplinirea cerințelor tehnice și de siguranță.
O investiție importantă pentru producția de energie a României
Aprobarea împrumutului de 800 de milioane de euro este un pas în finanțarea unuia dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica. Pentru companie, următoarea etapă este finalizarea și semnarea contractelor cu BEI, urmate de utilizarea fondurilor în condițiile stabilite.
Pentru consumatori, efectul nu va fi unul imediat asupra facturilor. Retehnologizarea urmărește să mențină în funcțiune o capacitate de producție pe termen lung și să contribuie la disponibilitatea energiei electrice în anii următori. Prețul energiei va continua să depindă de mai mulți factori, inclusiv de costurile de producție, cerere, oferta disponibilă și evoluția pieței.
Miza principală este continuitatea producției nucleare după 2030. Prin asigurarea finanțării, Nuclearelectrica face un pas spre modernizarea Unității 1 și prelungirea duratei sale de exploatare, într-un proiect care presupune investiții de miliarde de euro și lucrări tehnice complexe.