Macroeconomie

România are cea mai mare inflație din UE. Prețurile cresc de aproape două ori mai repede decât media europeană


România a rămas țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 7% în octombrie, în timp ce media europeană a ajuns la 4%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat. La polul opus se află Suedia, cu o inflație de numai 0,6%. În România, cele mai mari scumpiri continuă să fie înregistrate în sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu peste 11% într-un an.

Inflația aduce mai mulți bani la buget, dar nota de plată ajunge la populație
Inflația aduce mai mulți bani la buget, dar nota de plată ajunge la populație Foto: Shutterstock

Datele Eurostat arată că inflația anuală în zona euro și în Uniunea Europeană a urcat la 4% în octombrie, de la 3,8% în septembrie. România conduce clasamentul european, cu 7%, urmată de Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,9%.

La polul opus, cele mai mici rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Suedia, unde prețurile au crescut cu 0,6%, și în Cehia și Danemarca, ambele cu câte 2,1%.

Comparativ cu luna septembrie, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas neschimbată în două și a crescut în 16 țări, printre care și România. În cazul țării noastre, indicatorul a urcat de la 6,5% la 7%.

România, la trei puncte procentuale peste media UE

Diferența dintre România și media Uniunii Europene este de trei puncte procentuale. Cu alte cuvinte, ritmul anual de creștere a prețurilor măsurat în România este de aproape două ori mai mare decât cel înregistrat la nivelul blocului comunitar.

În plus, datele Eurostat indică o creștere lunară de 1% a prețurilor în România, în octombrie față de septembrie. La nivelul zonei euro, creșterea lunară a fost de 0,5%, iar în Uniunea Europeană de 0,4%.

La nivelul zonei euro, energia a avut cea mai mare contribuție la inflația anuală, urmată de servicii. Contribuția energiei a fost de 1,89 puncte procentuale, iar cea a serviciilor de 1,55 puncte procentuale. Bunurile industriale neenergetice și alimentele, alcoolul și tutunul au avut contribuții mai mici, de 0,30, respectiv 0,29 puncte procentuale.

Serviciile s-au scumpit cu peste 11% în România

Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că rata anuală a inflației din România a ajuns la 6,94% în octombrie, față de 6,61% în septembrie, potrivit indicelui prețurilor de consum (IPC).

Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, unde tarifele au fost mai mari cu 11,23% față de octombrie 2025. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,66%, în timp ce prețurile alimentelor au crescut cu 3,07%.

Față de luna septembrie 2026, prețurile de consum au crescut cu 0,82%. De la începutul anului, respectiv în octombrie comparativ cu decembrie 2025, rata inflației a ajuns la 6,3%.

Există o diferență între rata de 6,9% comunicată de INS și cea de 7% prezentată de Eurostat. Cele două instituții folosesc indicatori diferiți: INS publică rata calculată prin indicele prețurilor de consum (IPC), în timp ce Eurostat utilizează indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), conceput pentru comparații între statele Uniunii Europene. Pentru România, rata anuală calculată prin IAPC a fost tot de 7% în octombrie.

BNR a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului

Presiunile asupra prețurilor sunt reflectate și în cea mai recentă prognoză a Băncii Naționale a României. Pe 16 noiembrie, guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat că BNR a revizuit în creștere estimarea privind inflația de la sfârșitul anului 2026, de la 6,1% la 7,4%.

Pentru finalul anului 2027, banca centrală anticipează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât estima în raportul anterior. Potrivit BNR, scumpirea energiei și a combustibililor, pe fondul tensiunilor geopolitice și al evoluției piețelor internaționale, a determinat revizuirea în sus a prognozei.

Banca centrală estimează că inflația va continua să crească ușor în ultimele luni ale acestui an, după care va intra pe o traiectorie descendentă începând din primul trimestru al anului 2027. Revenirea în intervalul țintei de inflație este anticipată abia în primul trimestru din 2028.

În același timp, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, în ședința din 12 noiembrie.

Guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat că nu sunt anticipate scumpiri exagerate în perioada sărbătorilor, ci evoluții relativ stabile sau creșteri considerate normale pentru această perioadă. El a subliniat însă că evoluția prețurilor la energie și carburanți rămâne un factor important pentru traiectoria inflației.

Inflația aduce mai mulți bani la buget, dar nota de plată ajunge la populație

Inflația ridicată are efecte și asupra bugetului de stat. Pe măsură ce prețurile cresc, statul încasează mai mult TVA pentru bunurile și serviciile vândute, iar majorările nominale ale salariilor pot aduce venituri suplimentare din impozitul pe venit și contribuții sociale. În același timp, dacă pensiile și salariile bugetarilor sunt menținute la același nivel nominal, inflația reduce valoarea lor reală.

Mecanismul a fost analizat recent de Adevărul Financiar, într-un material care arată cum scumpirile pot majora încasările bugetare și pot diminua, în termeni reali, unele cheltuieli ale statului. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în analiză, în primele nouă luni din 2026, încasările nete din TVA au crescut cu 24,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 118,27 miliarde de lei. Creșterea nu poate fi atribuită exclusiv inflației, fiind influențată și de modificările cotelor de TVA și de evoluția consumului.

Astfel, inflația poate ajuta temporar bugetul prin creșterea veniturilor nominale și prin erodarea valorii reale a unor cheltuieli și datorii. Nu înseamnă însă că statul își poate finanța deficitul fără costuri: împrumuturile noi pot deveni mai scumpe, iar populația pierde putere de cumpărare, mai ales dacă veniturile nu țin pasul cu prețurile.

Citește în continuare