Marile orașe ale României se extind dincolo de propriile granițe. Timișoara, Cluj și Constanța construiesc mai mult în suburbii decât în interiorul orașelor
Dezvoltarea imobiliară se mută tot mai mult spre localitățile din jurul marilor centre regionale. Giroc a depășit Timișoara la numărul de locuințe noi, Florești se apropie de Cluj-Napoca, iar Năvodari a atras de peste două ori mai multe livrări rezidențiale decât Constanța. Fenomenul ridică însă întrebări despre infrastructură și capacitatea administrațiilor locale de a ține pasul cu extinderea zonelor locuite.

Piața rezidențială din România se dezvoltă tot mai inegal, iar granițele administrative ale marilor orașe nu mai reflectă întotdeauna realitatea extinderii urbane. În Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca și Sibiu, numărul locuințelor finalizate în ultimii cinci ani în localitățile limitrofe l-a depășit pe cel din interiorul orașelor, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță imobiliară SVN Romania, pe baza datelor Institutului Național de Statistică.
Cea mai pronunțată diferență apare în zona Timișoarei. În perioada 2021–2025, în Giroc au fost livrate aproape 7.500 de locuințe, în timp ce în interiorul municipiului au fost finalizate 6.813. Potrivit SVN, numărul locuințelor construite în localitățile imediat limitrofe Timișoarei a fost de peste trei ori mai mare decât cel înregistrat în aria administrativă a orașului.
Un fenomen asemănător se observă în zona Clujului. În Florești au fost construite aproape 7.800 de case și apartamente în intervalul analizat, față de aproximativ 8.200 în Cluj-Napoca. Dacă sunt luate în calcul și alte localități din jur, precum Apahida și Baciu, dezvoltarea rezidențială din zona metropolitană capătă o amploare și mai mare.
În cazul Constanței, diferența este și mai vizibilă în cifre absolute. Năvodari a atras peste 10.500 de locuințe finalizate între 2021 și 2025, comparativ cu numai 4.591 în municipiul Constanța. SVN atrage însă atenția că rezultatul Năvodariului este influențat puternic de proiectele din zona Mamaia, inclusiv de locuințele realizate pentru exploatare turistică.
Și în zona Sibiului, localitățile limitrofe au atras o parte importantă a dezvoltării rezidențiale. Șelimbăr se află printre cele mai dinamice suburbii din țară, alături de Năvodari, Florești, Giroc și Voluntari.
De ce se mută construcțiile în afara marilor orașe
Unul dintre factorii care explică această migrare a proiectelor rezidențiale este diferența dintre condițiile de dezvoltare din interiorul orașelor și cele din localitățile învecinate. Potrivit lui Andrei Șarbu, fondator și CEO al SVN Romania, regimul urbanistic dificil din unele mari orașe, combinat cu prețurile mai reduse ale terenurilor din localitățile limitrofe, favorizează construirea în afara centrelor urbane.
„România se dezvoltă inegal din punct de vedere rezidențial – și nu doar la nivel național, cât și la nivel regional sau al localităților, iar cauzele sunt multiple”, a explicat reprezentantul companiei.
Această evoluție poate face locuințele mai accesibile ca preț pentru o parte dintre cumpărători, dar creează și o problemă de organizare urbană. Oamenii care se mută în localitățile din jurul marilor orașe continuă, în multe cazuri, să depindă de acestea pentru locuri de muncă, educație, servicii medicale și alte activități cotidiene.
În consecință, creșterea numărului de locuințe trebuie însoțită de investiții în drumuri, transport public și servicii sociale. În lipsa lor, extinderea rezidențială poate însemna mai mult trafic spre orașul principal, presiune asupra școlilor și grădinițelor și costuri suplimentare pentru comunitățile locale.
Bucureștiul rămâne principalul pol de construcții în cifre absolute
Capitala are o evoluție diferită față de cele patru centre regionale. În București au fost finalizate peste 58.000 de locuințe în perioada 2021–2025, în timp ce toate localitățile din jurul orașului au cumulat aproximativ 40.500 de unități rezidențiale.
Cea mai dezvoltată localitate limitrofă este Voluntari, cu aproximativ 5.000 de locuințe livrate în intervalul analizat. Chiar și așa, volumul construcțiilor din București rămâne semnificativ mai mare decât cel din zona înconjurătoare.
Comparația arată că suburbanizarea nu are aceeași intensitate în toate marile centre urbane. În timp ce în Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța și Sibiu dezvoltarea s-a deplasat puternic spre localitățile limitrofe, Bucureștiul continuă să concentreze cele mai multe livrări în interiorul propriilor limite administrative.
Brașovul conduce în oraș, Timișoara în zona extinsă
Clasamentul se schimbă atunci când numărul locuințelor finalizate este raportat la populație. În interiorul orașelor, Brașovul a înregistrat cea mai intensă dezvoltare rezidențială din România în perioada 2021–2025, cu 46 de locuințe finalizate la mia de locuitori. Urmează Bistrița și Bucureștiul, potrivit analizei SVN.
Dacă sunt incluse și localitățile limitrofe, Timișoara ajunge pe primul loc, cu 89 de locuințe finalizate la mia de locuitori. Cluj-Napoca se situează pe poziția a doua, cu 74, urmat de Constanța, cu 71, și Brașov, cu 70.
La celălalt capăt al clasamentului se află Iași și Craiova. În Iași au fost finalizate 17 locuințe la mia de locuitori în intervalul analizat, în timp ce în Craiova și localitățile din jur indicatorul a ajuns la 22.
Diferențele arată că dinamica pieței rezidențiale nu este determinată doar de dimensiunea orașelor, ci și de disponibilitatea terenurilor, condițiile de autorizare și dezvoltarea localităților din jur. Totuși, numărul locuințelor livrate nu măsoară singur calitatea dezvoltării urbane: pentru a susține creșterea populației, noile cartiere au nevoie de infrastructură și servicii publice pe măsura construcțiilor.