Imobiliare

Cât costă succesiunea și în cât timp trebuie făcută. Ce taxe plătesc moștenitorii și cât îi costă amânarea


Succesiunea trebuie acceptată în termen de un an de la deces, însă procedura notarială poate fi finalizată și ulterior. Amânarea are însă un cost: după depășirea termenului de doi ani, moștenitorii datorează un impozit de 1% din valoarea masei succesorale. La această sumă se adaugă onorariul notarului, calculat în funcție de valoarea bunurilor, precum și eventualele costuri pentru înscrierea proprietăților în cartea funciară.

Ciocan de judecător, o căsuță în miniatură și documente așezate pe o masă, ilustrând procedura.
Succesiunea pentru un imobil presupune respectarea termenelor legale și plata unor taxe notariale. Foto: Facebook.

Moștenirea unei locuințe, a unui teren sau a altor bunuri nu înseamnă că acestea pot fi trecute automat în proprietatea urmașilor. Pentru ca moștenitorii să își poată dovedi drepturile și să poată dispune de bunurile primite, este necesară dezbaterea succesiunii și eliberarea certificatului de moștenitor.

Procedura presupune însă mai multe cheltuieli, iar valoarea acestora depinde de bunurile lăsate în urmă, de numărul și situația moștenitorilor, dar și de momentul în care este finalizată succesiunea.

Un an pentru acceptarea moștenirii, doi ani pentru evitarea impozitului

Codul civil stabilește un termen de un an pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală, acesta fiind un termen de decădere. În acest interval, persoana îndreptățită poate accepta sau renunța la moștenire.

Moștenirea poate fi acceptată expres, printr-o declarație oficială dată la notar, sau tacit, prin anumite acțiuni ale persoanei care arată că aceasta dorește să își însușească drepturile de moștenitor. Renunțarea se face, la rândul ei, printr-o declarație autentică în fața notarului.

Dacă termenul de un an expiră fără ca persoana îndreptățită să fi acceptat valabil moștenirea, aceasta pierde dreptul de a o accepta, sub rezerva excepțiilor prevăzute de lege. Este important de făcut diferența între acest termen și cel de doi ani pentru finalizarea succesiunii: procedura notarială poate fi încheiată și după primul an, dacă moștenirea a fost acceptată în termen.

Codul fiscal prevede că succesiunea finalizată în cel mult doi ani de la data decesului este scutită de impozitul aferent transmiterii moștenirii. Dacă procedura este finalizată după acest termen, moștenitorii datorează un impozit de 1%.

Impozitul nu se aplică însă automat la valoarea tuturor bunurilor moștenite. Potrivit normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, baza de calcul este activul net imobiliar din masa succesorală, respectiv valoarea proprietăților imobiliare după deducerea pasivului succesoral aferent. Valoarea impozitului depinde de proprietățile imobiliare incluse în moștenire și de obligațiile succesorale care pot fi deduse.

De exemplu, dacă activul net imobiliar din masa succesorală este evaluat la 200.000 de lei, iar succesiunea este finalizată după termenul de doi ani, impozitul de 1% ajunge la 2.000 de lei. Această sumă se adaugă onorariului notarial și celorlalte cheltuieli ale procedurii.

Cât costă onorariul notarului pentru succesiune

Onorariul notarial nu este stabilit ca o sumă fixă pentru toate moștenirile. Acesta se calculează în funcție de valoarea masei succesorale, adică valoarea bunurilor și drepturilor care intră în moștenire.

Potrivit normelor aprobate prin Ordinul ministrului Justiției nr. 177/C/2024, există tarife minimale calculate progresiv, pe tranșe valorice. Notarul poate solicita un onorariu mai mare, în funcție de complexitatea dosarului, dar nu poate coborî sub minimul legal.

Tarifele minimale pentru procedura succesorală sunt:

Valoarea masei succesoraleOnorariul minimal
Până la 20.000 lei2,7%, minimum 240 lei
20.001 - 35.000 lei540 lei + 1,9% pentru ce depășește 20.001 lei
35.001 - 65.000 lei725 lei + 1,6% pentru ce depășește 35.001 lei
Peste 65.001 lei1.205 lei + 0,85% pentru ce depășește 65.001 lei

Onorariul se stabilește pentru dosarul succesoral, indiferent de numărul moștenitorilor. Nu se înmulțește automat cu numărul persoanelor care primesc bunuri.

De exemplu, pentru o masă succesorală evaluată la 150.000 de lei, onorariul minimal se calculează astfel: 1.205 lei plus 0,85% din diferența dintre 150.000 de lei și 65.001 lei. Rezultatul este de aproximativ 1.927 de lei, înainte de TVA și de eventualele cheltuieli suplimentare.

În cazul moștenitorilor testamentari care nu sunt soț sau rude ale defunctului în grad succesibil, onorariul se majorează cu 25%.

Cât ajunge să coste succesiunea în funcție de valoarea moștenirii

Pentru a înțelege mai bine cheltuielile, se poate calcula onorariul minimal pentru mai multe valori ale masei succesorale. În cazul unei moșteniri de 50.000 de lei, acesta ajunge la aproximativ 965 de lei. Pentru o masă succesorală de 150.000 de lei, costul minim este de aproximativ 1.927 de lei, iar pentru una de 300.000 de lei, de aproximativ 3.202 lei.

Aceste valori reprezintă doar onorariile minimale rezultate din grila legală. Factura finală poate fi mai mare, deoarece se adaugă TVA, costurile de arhivare și păstrare a dosarului, precum și eventualele tarife pentru alte operațiuni notariale.

În plus, dacă moștenirea include un imobil, trebuie luat în calcul și tariful pentru înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. Pentru persoanele fizice, tariful de intabulare este de 0,15% din valoarea imobilului, dar nu mai puțin de 60 de lei.

Ce alte taxe și documente presupune procedura

Pe lângă onorariul notarului, moștenitorii trebuie să ia în calcul și cheltuielile legate de verificarea documentelor și identificarea bunurilor care intră în masa succesorală.

La onorariul notarial se pot adăuga și costuri pentru administrarea și arhivarea dosarului succesoral, precum și tarife pentru obținerea unor documente sau efectuarea altor operațiuni necesare finalizării procedurii. Valoarea acestora depinde de situația concretă a moștenirii.

În general, dosarul presupune certificatul de deces, actele de identitate ale moștenitorilor, documentele care dovedesc legătura de rudenie, eventualul testament și actele de proprietate pentru bunurile lăsate de defunct. Notarul verifică și existența eventualelor testamente sau declarații de acceptare ori renunțare la moștenire.

Dacă există imobile, sunt necesare și informații privind situația cadastrală și de carte funciară. În funcție de situație, pot apărea costuri suplimentare pentru documente, evaluări sau alte operațiuni necesare finalizării procedurii.

Un alt aspect important este că moștenitorii nu trebuie să se prezinte neapărat toți împreună pentru a solicita deschiderea dosarului. Cererea poate fi făcută de oricare dintre persoanele îndreptățite, urmând ca notarul să îi citeze pe ceilalți succesibili.

Impozitele locale anuale pentru clădiri și terenuri nu reprezintă taxe de succesiune. Acestea sunt obligații fiscale distincte, care revin noului proprietar după dobândirea bunurilor, potrivit legislației fiscale.

Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu se înțeleg

Procedura succesorală notarială presupune acordul moștenitorilor asupra calității acestora, a bunurilor care intră în masa succesorală și a drepturilor fiecăruia.

Dacă apar neînțelegeri care nu pot fi soluționate la notar, procedura poate fi suspendată, iar părțile pot ajunge în instanță. Acest lucru poate prelungi considerabil procesul și poate genera cheltuieli suplimentare.

În cazul în care moștenitorii sunt de acord și documentele sunt complete, procedura se poate desfășura fără un termen minim sau maxim stabilit în mod general de lege. Durata depinde de complexitatea dosarului, de numărul persoanelor implicate și de timpul necesar obținerii documentelor.

Citește în continuare