Cât costă să întreții o casă față de un apartament. Cheltuielile care fac diferența
Cumpărarea unei locuințe vine cu cheltuieli care nu se opresc odată cu plata prețului. Facturile la utilități, impozitele și reparațiile pot adăuga anual mii de lei la bugetul unei familii. Diferențele dintre o casă și un apartament apar mai ales la încălzire, întreținerea clădirii și alte lucrări neprevăzute.
Cheltuielile cu locuința ocupă deja o parte importantă din bugetele românilor. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în primul trimestru din 2026, o gospodărie a cheltuit în medie 943 de lei pe lună pentru locuință, apă, electricitate și gaze, adică 20,3% din cheltuielile de consum. În trimestrul al doilea, suma a coborât la 813 lei, iar ponderea la aproximativ 16,5%.
Diferența de 130 de lei între cele două trimestre arată cât de mult pot varia aceste cheltuieli de la un sezon la altul. Încălzirea contribuie la această diferență, însă valorile INS reprezintă mediile tuturor gospodăriilor, nu facturile separate ale proprietarilor de case și apartamente.
Cât te poate costa încălzirea unui apartament față de o casă
Încălzirea este una dintre cheltuielile care pot face cea mai mare diferență în sezonul rece. O casă are, de obicei, o suprafață mai mare de încălzit și mai mulți pereți exteriori prin care poate pierde căldură. Costurile depind însă și de izolație, de centrala termică și de temperatura menținută în interior.
Pentru un exemplu de calcul, presupunem că apartamentul de 70 mp consumă 1.500 kWh de gaze naturale într-o lună de iarnă, iar casa de 120 mp consumă 2.500 kWh.
La un preț final ipotetic de 0,31 lei/kWh, TVA inclus, factura ar fi de 465 de lei pentru apartament și 775 de lei pentru casă. Proprietarul casei ar plăti astfel cu 310 lei mai mult într-o singură lună.
Dacă același consum s-ar menține timp de patru luni, cheltuielile ar ajunge la 1.860 de lei pentru apartament și 3.100 de lei pentru casă. Diferența ar fi de 1.240 de lei.
În realitate, o casă nouă, bine izolată, poate avea facturi mai mici decât una veche, iar un apartament cu pierderi mari de căldură poate consuma mai mult decât ar sugera suprafața sa.
În ceea ce privește prețul gazelor naturale, OUG nr. 12/2026 prevede că, pentru consumatorii casnici, în perioada 1 aprilie 2026 - 31 martie 2027, prețul final facturat este cel mai mic dintre cel prevăzut în contract și cel calculat potrivit formulei din ordonanță.
Apa și canalizarea s-au scumpit în București. Cât înseamnă la factura lunară
Pe lângă încălzire, proprietarii trebuie să ia în calcul și costurile pentru apă și canalizare, care au crescut recent în Capitală.
Potrivit Apa Nova București, de la 1 noiembrie 2026, tariful pentru apa potabilă este de 8,81 lei pe metru cub, fără TVA, iar cel pentru canalizare este de 4,64 lei pe metru cub, fără TVA. Împreună, cele două servicii costă aproximativ 14,93 lei pe metru cub, cu TVA inclus.
Față de tariful aplicat din iulie 2026, de 12,19 lei pe metru cub, creșterea este de 22,5%.
Pentru o gospodărie care consumă 10 metri cubi de apă într-o lună, factura ajunge la aproximativ 149 de lei. La vechiul tarif, aceeași cantitate costa aproximativ 122 de lei. Diferența este de 27,40 lei lunar, adică aproape 329 de lei într-un an, dacă tariful și consumul rămân neschimbate.
La același consum și pentru locuințe racordate la aceleași servicii, costurile sunt similare, indiferent dacă proprietarul locuiește la bloc sau la casă.
În cazul unei case cu grădină, factura poate fi însă mai mare în lunile calde. Dacă proprietarul folosește încă cinci metri cubi de apă pentru udarea gazonului sau a plantelor, costul suplimentar ar ajunge la aproximativ 75 de lei, presupunând că întreaga cantitate este facturată și la canalizare.
Impozitul pe locuință în 2026. Cât plătești pentru un apartament și cât plătești pentru o casă
O altă cheltuială pe care proprietarii trebuie să o ia în calcul este impozitul anual pe clădire. În 2026, regulile fiscale s-au modificat, iar valoarea impozabilă folosită pentru calcul a crescut.
Potrivit Direcției de Impozite și Taxe Locale Sector 5, care aplică modificările introduse prin Legea nr. 239/2025, valoarea impozabilă de bază pentru clădirile din beton sau cărămidă, dotate cu instalații de apă, canalizare, electricitate și încălzire, a crescut de la 1.492 lei/mp în 2025 la 2.677 lei/mp în 2026.
În București, pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice, cota de impozitare este de 0,1% din valoarea impozabilă.
Pentru a vedea ce înseamnă această taxă, presupunem că ambele locuințe sunt construite din beton sau cărămidă, au toate instalațiile, sunt situate în zona fiscală B a Capitalei și au o vechime mai mică de 50 de ani.
Folosind suprafețele utile de 70 mp și 120 mp, coeficientul de transformare de 1,4 și coeficientul fiscal de zonă de 2,5, rezultă un impozit anual estimat de 655,87 lei pentru apartament și 1.124,34 lei pentru casă.
Diferența este de 468,47 lei pe an, numai pentru clădire. În cazul casei se adaugă și impozitul pe teren, care depinde de suprafața deținută și de încadrarea fiscală.
Deși Legea nr. 239/2025 a eliminat vechile reduceri pentru clădirile mai vechi, acestea au fost reintroduse parțial prin OUG nr. 9/2026. Astfel, valoarea impozabilă se reduce cu 15% pentru clădirile cu o vechime între 50 și 100 de ani și cu 25% pentru cele mai vechi de 100 de ani.
La bloc, reparațiile se împart între proprietari. La casă, cheltuielile îți revin integral
La apartament, proprietarul plătește lucrările din interiorul locuinței, însă reparațiile care privesc părțile comune ale blocului sunt suportate de proprietari, potrivit cotelor și regulilor legale.
Legea nr. 196/2018 prevede constituirea unui fond anual de reparații, alimentat prin contribuții lunare. Din acești bani pot fi finanțate lucrări la acoperiș, fațadă, instalații comune sau alte părți ale clădirii.
La o casă individuală, proprietarul trebuie să suporte, întreaga cheltuială pentru repararea acoperișului, a gardului, a fațadei sau a instalațiilor proprii.
Proprietarul unei case cu curte poate avea cheltuieli suplimentare pentru întreținerea grădinii, repararea gardului, curățarea aleilor sau alte lucrări exterioare.
Cât de mare poate fi diferența dintre cele două locuințe
În exemplele analizate, diferențele cele mai importante apar la încălzire și la impozitul pe clădire.
Pentru patru luni de iarnă, cu consumurile ipotetice alese, proprietarul casei ar plăti cu 1.240 de lei mai mult pentru gaze naturale. La impozitul anual pe clădire, diferența ar fi de aproximativ 468 de lei.
Adunate, cele două cheltuieli ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 1.708 lei pentru casă, în condițiile prezentate. Calculul nu include impozitul pe teren, facturile la electricitate, salubritatea, eventualele diferențe de consum de apă sau reparațiile.
Asta nu înseamnă că orice casă este mai scump de întreținut decât orice apartament pentru că o locuință bine izolată poate avea costuri mai mici decât una veche, iar la bloc pot apărea contribuții importante pentru lucrări de reabilitare sau reparații.
Înainte de cumpărare, viitorii proprietari ar trebui să verifice facturile la utilități din ultimele 12 luni, impozitele locale și starea clădirii. Pentru apartamente, contează și cheltuielile asociației de proprietari, iar pentru case trebuie luate în calcul întreținerea curții și lucrările care pot apărea în timp.