Energie

România, cele mai mari scumpiri din UE la electricitate și gaze în prima jumătate a anului


România a înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la energia electrică și gazele naturale din Uniunea Europeană în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Eurostat. Evoluția este cu atât mai importantă cu cât, la nivel european, prețurile energiei pentru gospodării au avut o tendință de scădere.

O bancnotă de 500 de euro peste flacăra unui aragaz, sugerând scumpirea gazelor
România a înregistrat cele mai mari scumpiri din UE la electricitate și gaze în prima parte a anului Foto: Shutterstock

Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici din România a crescut cu 51,6% în prima jumătate a anului față de primul semestru din 2025, cea mai mare majorare consemnată în rândul statelor membre. Irlanda și Finlanda au urmat în clasament, cu creșteri de 19,8%, respectiv 18,4%.

La gaze naturale, România a avut, de asemenea, cea mai mare creștere anuală din UE: 9,3% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Următoarele cele mai mari majorări au fost înregistrate în Croația (+8,9%) și Slovacia (+6,6%). În schimb, la nivelul Uniunii Europene, prețurile gazelor pentru gospodării au scăzut în medie cu 3,5%.

Gaze naturale: cele mai mari scumpiri și ieftiniri din UE

Prețuri pentru gospodării, semestrul I 2026 față de semestrul I 2025 (%)

Datele complete sunt disponibile în tabel.-16-14-12-10-8-6-4-20246810RomâniaRomâniaCroațiaCroațiaSlovaciaSlovaciaSpaniaSpaniaGreciaGreciaBulgariaBulgaria%Fără variațieFără variație9,38,96,6-10,0-11,3
Valorile complete sunt disponibile în tabel.
România
Variație anuală (%) 9,3 %
Explorează valorile cu cursorul sau cu săgețile de pe tastatură.
Vezi datele
Gaze naturale: cele mai mari scumpiri și ieftiniri din UE
ȚarăVariație anuală (%)
România9,3
Croația8,9
Slovacia6,6
Spania-10,0
Grecia-11,3
Bulgaria-14,5
Cele mai mari trei creșteri și cele mai mari trei scăderi dintre țările UE cu date disponibile. Comparație în monede naționale; pentru Bulgaria, ambele perioade sunt exprimate în euro. Prețurile includ toate taxele și TVA.

România, la polul opus față de tendința europeană

Diferența dintre evoluția din România și cea de la nivel european este vizibilă și în cazul electricității. În timp ce prețurile pentru gospodăriile din UE au scăzut în medie cu 2,2% în primul semestru din 2026 față de a doua jumătate a anului trecut, România a raportat o creștere anuală de 51,6%.

Eurostat arată că România a înregistrat și cel mai ridicat nivel al prețului energiei electrice raportat la puterea de cumpărare. Indicatorul calculat în standarde ale puterii de cumpărare (PPS) a ajuns la 46,9 pentru 100 kWh, peste valorile din Polonia (41,1) și Cehia (34,3). Acest indicator ține cont de diferențele de putere de cumpărare dintre țări și oferă o perspectivă asupra efortului suportat de gospodării, nu doar asupra prețului exprimat în euro.

În cazul gazelor naturale, tabloul este diferit atunci când sunt comparate nivelurile efective ale prețurilor. Deși România a consemnat cea mai mare creștere anuală, prețul mediu pentru gospodării a rămas printre cele mai mici din UE: aproximativ 0,06 euro/kWh, la egalitate cu Slovacia. Media europeană a fost de 0,11 euro/kWh.

Așadar, datele Eurostat indică două evoluții care trebuie privite separat: România a avut cele mai rapide scumpiri anuale atât la electricitate, cât și la gaze, dar nivelul prețului gazelor pentru gospodării a rămas sub media europeană. În cazul electricității, însă, creșterea puternică a fost însoțită și de cea mai ridicată valoare din UE atunci când prețurile sunt ajustate la puterea de cumpărare.

Facturile la energie, sub presiunea scumpirilor

La nivelul UE, prețul mediu al electricității pentru gospodării a coborât la 0,28 euro/kWh în primul semestru din 2026, de la 0,29 euro/kWh în semestrul al doilea din 2025. Ponderea taxelor și contribuțiilor în factura finală a scăzut ușor, de la 28,9% la 28,4%.

În ceea ce privește gazele naturale, prețul mediu european a ajuns la 0,11 euro/kWh, în scădere cu 10,2% față de semestrul al doilea din 2025 și cu 3,5% comparativ cu prima jumătate a anului trecut. Eurostat precizează că acesta este cel mai redus nivel mediu înregistrat în UE după prima jumătate a anului 2022.

Datele publicate de Eurostat surprind astfel o evoluție divergentă: în timp ce gospodăriile europene au beneficiat, în medie, de o temperare a prețurilor la electricitate și gaze, consumatorii din România au fost afectați de cele mai mari creșteri anuale din Uniune la ambele categorii de energie.

Citește în continuare