Inteligența artificială poate deveni un risc pentru economie. Avertismentul lui Leonardo Badea
Inteligența artificială poate susține productivitatea și creșterea economică, dar poate genera și vulnerabilități pe piețele financiare, avertizează Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR. România rămâne în urma mediei europene atât în utilizarea AI de către companii, cât și în privința competențelor digitale ale populației.

Inteligența artificială devine unul dintre principalii factori care vor influența economia în următorii ani, însă ritmul accelerat al dezvoltării tehnologice trebuie însoțit de investiții, competențe profesionale și mecanisme care să asigure stabilitatea financiară. Este avertismentul transmis de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul conferinței internaționale „Piețele Financiare 2030 - Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”, organizată de Institutul de Studii Financiare.
Potrivit acestuia, transformările tehnologice, energetice, demografice și geopolitice se suprapun și se influențează reciproc, ceea ce face ca deciziile economice luate în prezent să aibă un impact important asupra direcției de dezvoltare până în 2030.
Investițiile necesare pentru economia europeană ajung la 1.200 de miliarde de euro anual
Leonardo Badea a atras atenția asupra necesarului tot mai mare de investiții pentru transformarea economiei europene. Dacă raportul privind competitivitatea europeană coordonat de Mario Draghi estima un necesar suplimentar de 750-800 de miliarde de euro anual, o evaluare actualizată a Comisiei Europene din octombrie 2026 indică aproximativ 1.200 de miliarde de euro pe an.
Banii sunt necesari pentru dezvoltarea tehnologică, tranziția energetică, apărare și consolidarea competitivității industriale.
În acest context, România pornește de la o poziție dificilă în ceea ce privește capacitatea de inovare. Potrivit datelor prezentate de prim-viceguvernatorul BNR, țara noastră ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană în clasamentul performanței în inovare din 2026, cu un scor de 41,8% din media europeană.
Printre punctele slabe se numără ponderea redusă a populației cu studii superioare, numărul angajaților din întreprinderile inovatoare și proporția IMM-urilor care introduc inovații în procesele de afaceri.
Doar 5% dintre companiile românești folosesc inteligența artificială
Unul dintre decalajele importante față de restul Uniunii Europene este vizibil în adoptarea inteligenței artificiale. La nivel european, proporția companiilor care utilizează astfel de tehnologii a crescut de la 8% în 2023 la 20% în 2025. În România, procentul era de aproximativ 5%, potrivit datelor prezentate de Leonardo Badea.
Diferența se menține și în rândul populației. În 2025, doar 17,8% dintre români utilizau instrumente de inteligență artificială, comparativ cu 32,7% la nivelul Uniunii Europene.
În opinia prim-viceguvernatorului BNR, adoptarea lentă a noilor tehnologii limitează contribuția productivității la creșterea economică potențială. Situația este cu atât mai importantă în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, unde spațiul pentru recuperarea decalajului tehnologic este considerabil.
Totodată, Badea a avertizat că dezvoltarea accelerată a sectorului AI poate genera și riscuri pe piețele financiare. Evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului într-un număr restrâns de companii și finanțarea investițiilor prin îndatorare pot amplifica vulnerabilitățile sistemului financiar.
„Riscul nu provine neapărat din tehnologie, ci din posibilitatea ca așteptările financiare să evolueze mai rapid decât rezultatele economice efective”, a explicat Leonardo Badea.
Leonardo Badea introduce conceptul de „gap Azazel”
Un alt aspect evidențiat de prim-viceguvernatorul BNR este diferența dintre viteza dezvoltării tehnologice și capacitatea societății de a se adapta la noile instrumente.
Leonardo Badea a definit acest decalaj drept „gap-ul Azazel”, concept care descrie diferența dintre ritmul în care o societate dobândește noi capacități tehnologice și viteza cu care își dezvoltă deprinderile, normele, instituțiile și responsabilitatea necesare utilizării acestora.
Acesta a făcut trimitere la povestea lui Azazel din Cartea lui Enoh, pe care a folosit-o ca punct de plecare pentru o reflecție asupra responsabilității în utilizarea tehnologiilor noi.
Potrivit lui Badea, simpla dezvoltare a unor instrumente care oferă mai multă putere nu garantează și existența înțelepciunii necesare pentru folosirea lor.
În acest sens, pregătirea profesională va deveni importantă, inclusiv în sectorul financiar, unde specialiștii vor trebui să înțeleagă datele, algoritmii și noile categorii de risc.
Doar 32% dintre români au competențe digitale de bază
Specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor reprezintă 2,7% din totalul persoanelor ocupate, față de o medie de 5% în Uniunea Europeană.
De asemenea, datele Eurostat prezentate de Leonardo Badea arată că doar 32% din populația României avea competențe digitale de bază în 2025, comparativ cu 60% la nivel european.
În rândul tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani, procentul ajungea la 53%, însă rămânea sub media UE, de 74,6%.
Prim-viceguvernatorul BNR consideră că dezvoltarea competențelor profesionale trebuie să țină pasul cu schimbările tehnologice, iar instituțiile de formare au un rol important în pregătirea specialiștilor pentru noile realități economice.
În același timp, Badea a subliniat că dezvoltarea piețelor de capital și menținerea stabilității sistemului bancar trebuie urmărite în paralel. În România, numărul investitorilor activi la Bursa de Valori București depășea 285.000 la finalul anului trecut, de patru ori mai mult decât în 2020.
În opinia sa, economia viitorului are nevoie de un sistem financiar capabil să susțină investițiile din surse diversificate, să integreze tehnologia și să rămână stabil în perioade de transformare.