România, ultima în UE la inovare, deși are un sector IT puternic. RoBOOST promite să deblocheze finanțarea start-up-urilor
România are specialiști IT, companii cu activitate internațională și o industrie care generează venituri de zeci de miliarde de euro. Cu toate acestea, țara rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în clasamentul inovării, iar investițiile în start-up-uri tehnologice sunt mult prea mici pentru ambițiile economiei. În timp ce capitalul european se îndreaptă tot mai mult spre inteligența artificială, firmele românești adoptă lent noile tehnologii, iar cercetarea continuă să fie subfinanțată.
Problema nu este lipsa talentului, ci dificultatea de a transforma competențele existente în produse proprii, proprietate intelectuală și companii capabile să concureze pe piețe internaționale. În acest context, fondul RoBOOST, pregătit de Banca de Investiții și Dezvoltare împreună cu Fondul European de Investiții, ar putea deveni un instrument important pentru finanțarea companiilor inovatoare.
„Economia românească crește, dar nu inovează. În epoca inteligenței artificiale, această diferență separă țările care creează valoare de cele care doar o cumpără. Locul din coada clasamentului la inovare ne va costa salarii, exporturi și competitivitate în următorul deceniu”, afirmă Adrian Negrescu, managerul think-tank-ului economic Frames.
Un sector IT care nu reușește să treacă suficient de mult de la servicii la produse
Potrivit raportului European Innovation Scoreboard 2026 al Comisiei Europene, România obține un scor de numai 41,8% din media Uniunii și ocupă ultima poziție între cele 27 de state membre. Mai mult, decalajul nu se reduce: din 2019, scorul României a crescut cu 8,2 puncte, în timp ce media europeană a avansat cu 11,6 puncte.
Situația contrastează cu dimensiunea industriei IT&C. Sectorul a generat venituri de 23,6 miliarde de euro în 2024 și a contribuit direct cu 6,67% la PIB. Serviciile IT&C au ajuns să reprezinte peste un sfert din exporturile românești de servicii și au devenit, în 2025, principala categorie de export din această zonă.
Totuși, o parte importantă a industriei rămâne dependentă de outsourcing, adică de proiecte externalizate pentru clienți străini, remunerate în funcție de timpul de lucru. Modelul a adus venituri și locuri de muncă, dar nu a construit în aceeași măsură produse proprii și proprietate intelectuală românească.
Această vulnerabilitate devine mai importantă odată cu extinderea inteligenței artificiale. Automatizarea poate reduce valoarea unor activități repetitive de programare, tocmai segmentul pe care s-a bazat o parte a industriei locale. Pentru a-și păstra competitivitatea, companiile trebuie să treacă de la vânzarea de ore de muncă la dezvoltarea și comercializarea propriilor soluții.
Start-up-urile românești primesc o fracțiune din capitalul european
Lipsa finanțării este una dintre piedicile majore în această tranziție. În 2025, start-up-urile românești au atras 103 milioane de euro prin 40 de tranzacții, față de 130,7 milioane de euro în anul precedent. În același timp, investițiile de venture capital din Europa au ajuns la aproximativ 66 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după pandemie.
Diferența este și mai vizibilă în domeniul inteligenței artificiale. Companiile europene de AI aflate în etape avansate de dezvoltare au atras în 2025 aproximativ 12 miliarde de dolari, față de 141 de miliarde de dolari în cazul celor americane. Europa are, la rândul ei, dificultăți în a finanța companiile care trec de la stadiul de start-up la cel de jucător global.
Pentru România, problema este acută: țara reprezintă peste 4% din populația Uniunii, dar atrage sub 0,2% din capitalul de risc investit pe continent. În lipsa unor finanțări consistente, companiile locale au dificultăți în a-și extinde activitatea, iar cele care reușesc să se dezvolte pot ajunge să caute capital și centre de decizie în afara țării.
Adoptarea AI în companii, mult sub media europeană
Deficitul de inovare nu se vede doar în numărul și finanțarea start-up-urilor, ci și în capacitatea firmelor existente de a utiliza tehnologia. În 2025, numai 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați foloseau soluții de inteligență artificială, comparativ cu aproape 20% la nivelul Uniunii Europene. În Danemarca, proporția ajungea la 42%.
Nici cercetarea nu oferă motive de optimism. Cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare au coborât în 2024 la 0,46% din PIB, iar bugetul public pentru cercetare a ajuns în 2025 la numai 0,09% din PIB, sub pragul de 0,1% pentru prima dată în ultimele două decenii. Media europeană a fost de 0,69%.
Aceste cifre arată că România riscă să rămână în afara transformării tehnologice nu doar pentru că are prea puține start-up-uri finanțate, ci și pentru că firmele care ar trebui să cumpere și să integreze noile tehnologii nu sunt suficient de pregătite.
RoBOOST, o încercare de a construi o piață de capital de risc
Fondul RoBOOST ar putea contribui la corectarea unei părți din acest dezechilibru. Proiectul este dezvoltat de Banca de Investiții și Dezvoltare și Fondul European de Investiții, iar contribuția luată în calcul de BID este de 100 de milioane de euro.
Mecanismul este unul de tip fond de fonduri. Banii publici și instituționali nu vor fi distribuiți direct companiilor, ci vor ajunge la fonduri de private equity și venture capital, care vor selecta ulterior firmele în care investesc. Se urmărește astfel atragerea capitalului privat și administrarea investițiilor de către echipe specializate, nu alocarea directă a banilor de către stat.
Memorandumul de înțelegere dintre BID și FEI a fost semnat la 1 iulie 2026. Urmează acordul bilateral și selectarea fondurilor intermediare, proces gestionat de FEI. Lansarea este estimată pentru sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027, iar finanțarea ar urma să provină din economii realizate în cadrul PNRR.
Miza este importantă și prin raportare la dimensiunea pieței actuale: contribuția de 100 de milioane de euro luată în calcul de BID este aproape egală cu întregul volum de finanțări atras de start-up-urile românești în 2025. Totuși, efectul real va depinde de momentul în care banii ajung efectiv în fonduri și de capacitatea acestora de a selecta și finanța companii cu potențial de creștere.
Fondurile de pensii ar putea deveni o sursă importantă de capital
O altă rezervă de finanțare este reprezentată de fondurile private de pensii. Activele administrate de Pilonul II se apropie de 247 de miliarde de lei, însă cea mai mare parte a banilor este plasată în titluri de stat și acțiuni.
Potrivit estimărilor prezentate în analiză, direcționarea a numai 1% din aceste active către fonduri de venture capital și private equity ar putea aduce pe piață aproape 500 de milioane de euro. Ar fi de aproape cinci ori mai mult decât au atras start-up-urile românești în 2025.
O asemenea schimbare ar presupune însă ajustări de reglementare și mecanisme prudente de administrare a riscului. Banii din pensii nu pot fi tratați ca o sursă de finanțare fără constrângeri, iar investițiile trebuie să respecte obligația de protejare a economiilor participanților.
România poate câștiga în domenii de nișă, dar are nevoie de capital și de viteză
Țara nu are resursele necesare pentru a concura cu marile economii în dezvoltarea modelelor fundamentale de inteligență artificială. Are însă șanse în domenii în care există deja specialiști, companii și potențiali clienți: aplicații AI pentru afaceri, securitate cibernetică, fintech, tehnologii cu utilizare duală în apărare, agricultură și energie.
Un exemplu este Druid AI, care a atras 27,5 milioane de euro într-o rundă de finanțare Series C în 2025. Astfel de cazuri arată că firmele românești pot atrage capital pentru produse tehnologice cu ambiții internaționale, dar finanțările de această dimensiune rămân excepții.
Pentru 2030, obiectivele propuse de Frames includ creșterea investițiilor de venture capital la peste 300 de milioane de euro anual, majorarea ponderii companiilor care utilizează AI la cel puțin 15% și dublarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, până la 1% din PIB.
RoBOOST poate fi un început, dar nu rezolvă singur problemele structurale ale economiei. România are nevoie de companii care dezvoltă produse proprii, de investiții private, de cercetare și de firme capabile să adopte tehnologiile noi. Fără aceste schimbări, existența unui sector IT puternic va continua să contrasteze cu poziția slabă a țării în clasamentele europene de inovare.