AI în firmele românești: 61,7% spun că o folosesc, dar numai 16,8% regulat sau integrat în procese
Peste șase din zece firme românești spun că folosesc inteligența artificială (AI). Datele europene arată însă o imagine diferită: România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea tehnologiilor AI în companii. Diferența vine inclusiv din modul în care este măsurată folosirea tehnologiei. Pentru multe firme, „a folosi AI” înseamnă doar unul sau doi angajați care scriu texte cu un chatbot.
Studiul „Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?”, realizat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia pe 1.003 firme cu cel puțin 10 angajați și prezentat joi, arată că 61,7% dintre companii folosesc AI într-o formă sau alta. Doar 16,8% îl folosesc însă regulat sau l-au integrat în procese.
Prin comparație, datele Eurostat pentru 2025 arată că 5,2% dintre firmele din România foloseau cel puțin una dintre tehnologiile AI urmărite de statistica europeană, față de o medie de 20% la nivelul UE. România avea cel mai mic procent dintre statele membre.
De ce există o diferență atât de mare
Alexandru Dănescu, coautor al raportului și cercetător Edge Institute, a explicat pentru „Adevărul Financiar” că procentul de 61,7% include și o utilizare foarte simplă a inteligenței artificiale.
„Cifra de 61,7% include și firmele pentru care «a folosi inteligența artificială» (IA) înseamnă 1-2 angajați care scriu texte cu un chatbot, fără un cadru formal. Acest tip de utilizare se aplică aproape unei treimi din totalul firmelor”, a explicat Dănescu.
Trecerea de la folosirea ocazională la integrarea AI în activitatea unei firme este însă mult mai dificilă. Compania are nevoie de date în format digital, instrumente digitale de bază, o strategie și angajați pregătiți.
Diferența se vede și în cifre. Doar 4% dintre firmele deloc digitalizate folosesc AI sistematic, față de 38,5% dintre cele care au deja un nivel de bază de digitalizare.
Lipsa digitalizării și a banilor ține firmele pe loc
Pentru multe companii, problemele apar înainte să ajungă efectiv la integrarea AI. Studiul arată că 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale analizate. În același timp, 39% nu au analizat AI și nici nu îl consideră relevant.
Banii reprezintă o altă problemă.
„78% dintre firmele care vor să investească în IA au nevoie de finanțare din afara bugetului propriu. În plus, jumătate dintre respondenți, de cele mai multe ori proprietari sau directori, spun că nu știu nimic despre IA sau cum s-ar aplica în firma lor”, a declarat cercetătorul.
Accesul la bani nu este singurul obstacol. Pentru unele firme lipsește baza digitală, iar pentru altele problema începe chiar la nivelul conducerii, care nu știe încă unde și cum ar putea folosi tehnologia.
Unde este folosită cel mai mult inteligența artificială
În firmele care au început deja să folosească AI, tehnologia este utilizată mai ales pentru sarcini relativ simple. 61% o folosesc pentru căutarea și rezumarea informațiilor, iar 60% pentru redactarea textelor. Marketingul, vânzările și relația cu clienții sunt domeniile în care AI este folosit cel mai des, cu o pondere de 63%.
La nivel european există deja estimări privind efectele asupra productivității.
„Banca Europeană de Investiții estimează un câștig de productivitate de circa 4% pentru firmele europene, fără reducerea numărului de angajați. Câștigul ar fi chiar mai mare la firmele care au investit și în date, software și formare”, a spus Dănescu.
Pentru România, studiul nu măsoară însă direct cât timp sau câți bani economisesc firmele prin folosirea AI, astfel că estimarea privind productivitatea nu trebuie aplicată automat companiilor românești.
Ce se poate întâmpla cu locurile de muncă
Odată cu extinderea AI apare și întrebarea dacă tehnologia va duce la dispariția unor locuri de muncă. Studiul actual nu măsoară acest efect, iar, potrivit lui Dănescu, studiile europene nu găsesc reduceri ale numărului de angajați pe termen scurt.
Un studiu Edge Institute din 2025 arată însă că 70,65% dintre locurile de muncă din România sunt foarte expuse la cel puțin o formă de automatizare.
În cazul inteligenței artificiale generative, România este mai puțin expusă decât media UE, 27% față de 31%, pentru că are mai puțini angajați în domenii precum IT, finanțe și administrație. Printre cei mai expuși se află lucrătorii din vânzări, funcționarii administrativi și cei din contabilitate.
„Expunerea nu înseamnă totuși dispariție, ci mai degrabă complementaritate cu IA și o schimbare a sarcinilor din cadrul meseriei”, a explicat Dănescu.
Firmele care fac din AI o prioritate îl folosesc de trei ori mai des
Diferența se vede și în modul în care conducerea unei companii tratează tehnologia. 57% dintre firmele care au făcut din AI o prioritate îl folosesc sistematic, față de 19% dintre celelalte.
Pentru companiile care folosesc acum AI doar ocazional, recomandarea este să înceapă cu activități concrete, unde rezultatele pot fi măsurate.
„Concret, firma ar trebui să aleagă două activități cu rezultat măsurabil, să testeze IA pe ele și apoi să extindă utilizarea la restul departamentelor și angajaților. Aici se blochează multe firme: doar 4% dintre firmele care testează IA ajung la peste jumătate din angajați”, a explicat Dănescu.
Datele arată că distanța dintre a încerca inteligența artificială și a o transforma într-un instrument folosit în activitatea de zi cu zi este încă mare. Pentru companiile românești, următorul pas nu mai este doar să testeze tehnologia, ci să găsească acele activități în care folosirea ei poate aduce rezultate concrete.